Foto: Pexels
Economiștii ING mențin prognoza de accelerare a creșterii PIB-ului României de la 0,9% în 2024 la 1,2% în 2025, “în ciuda unei creșteri notabile a riscurilor de scădere”. Specialiștii au revizuit însă estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la -7,5% din PIB (anterior 7,0%), conform celui mai recent raport al băncii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pe măsură ce România se confruntă cu o creștere economică slabă, cu deficite gemene tot mai mari și cu incertitudini politice încă prezente, măsurile fiscale decisive și absorbția eficientă a fondurilor UE devin esențiale, notează cel mai recent raport ING.
Acesta menționează că, pe măsură ce România iese dintr-un ciclu electoral prelungit, factorii de decizie politică sunt supuși unei presiuni sporite pentru a orienta economia spre creștere. Deși investițiile recente în infrastructură și aderarea la zona Schengen promit beneficii pe termen mediu, condițiile economice imediate rămân fragile. Echilibrul dintre prudența fiscală, consensul politic și stabilitatea monetară va fi esențial în următoarele câteva luni.
“Ne menținem prognoza de accelerare a creșterii PIB de la 0,9% în 2024 la 1,2% în 2025, în ciuda unei creșteri notabile a riscurilor de scădere. Acesta rămâne scenariul nostru de bază, deși riscurile geopolitice întunecă perspectivele. Prognozăm acum un deficit bugetar de 7,5% din PIB în 2025, cu riscuri echilibrate în joc. În timp ce măsurile de reducere a costurilor par să fie un obiectiv central în cadrul negocierilor politice actuale, reducerea investițiilor și/sau creșterea impozitării pot fi, de asemenea, luate în considerare pentru o consolidare fiscală mai rapidă, ceea ce sporește incertitudinile privind creșterea și inflația”, arată raportul.
Acesta menționează că renegocierile PNRR rămân factorul-cheie de urmărit, mai ales că accentul pare să se pună mai mult pe componentele de grant, cu o componentă de împrumut încă considerabilă probabil în pericol.
În timp ce comerțul mondial rămâne afectat de incertitudinea legată de tarife, care continuă să afecteze exporturile, se așteaptă ca beneficiile aderării României la spațiul Schengen și ale îmbunătățirii infrastructurii să înceapă să se traducă în creșteri de productivitate. Acest lucru ar trebui să coincidă cu dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare strategice ale UE.
În ceea ce privește deficitul comercial, chiar și cu o creștere mai lentă a consumului privat, o corecție semnificativă în acest an pare puțin probabilă în comparație cu nivelurile deja ridicate din 2024, în special având în vedere deteriorarea observată în primul trimestru.
“În consecință, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână ridicat și în 2025, nu departe de deficitul de -8,4% din PIB înregistrat anul trecut. Ne așteptăm ca inflația să se situeze la sfârșitul anului 2025 la 5,0% și la o medie de 5,2% pe tot parcursul anului 2025, cu riscuri de creștere. Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României (BNR) va implementa o reducere a ratei de 50bp între octombrie și noiembrie, deși riscul unor întârzieri în 2026 rămâne semnificativ”, arată ING.
Alegerile prezidențiale s-au încheiat, dar negocierile politice în curs continuă să domine titlurile.
Măsurile fiscale și stabilitatea politică sunt în continuare examinate îndeaproape, cu termene-cheie care se apropie pentru protejarea ratingului de credit suveran al României înainte de revizuirea din august, arată analiștii.
După o creștere modestă de 0,8% în 2024, PIB-ul României este pe cale să înregistreze o nouă performanță modestă în 2025, situându-se din nou sub potențialul său, spun specialiștii. Primul trimestru a arătat o cvasi-stagnare, iar perspectivele unei reveniri semnificative mai târziu în cursul anului rămân limitate. Datele preliminare sugerează că un consum puternic și importuri ridicate au continuat să predomine, în timp ce investițiile au rămas probabil staționare.
În ceea ce privește oferta, indicatorii de înaltă frecvență reflectă deja provocările cu care se confruntă sectorul industrial și cel al serviciilor. Aceste tendințe sunt confirmate și de datele privind comerțul internațional, care arată că deficitul comercial s-a adâncit cu 26,9 % în ritm anual în primul trimestru, din cauza exporturilor slabe și a importurilor în creștere.
“În perspectivă, șansele unei reluări substanțiale a activității rămân, de asemenea, limitate. Pe plan intern, se așteaptă ca consumul privat să rămână relativ sănătos, dar este probabil să se tempereze din cauza creșterii mai lente a salariilor și a unei poziții fiscale mai puțin favorabile. Pe plan extern, se preconizează că o redresare mai semnificativă a exporturilor va prinde contur începând cu 2026. Credem că schimbările structurale în competitivitatea europeană – în special în Germania – vor necesita timp pentru a se traduce într-un impuls susținut la nivel regional. Între timp, tensiunile comerciale globale actuale continuă să prezinte riscuri de scădere pentru scenariul nostru de bază”, conform raportului.
În general, în pofida incertitudinii recente generate de un ciclu electoral prelungit și de ajustări fiscale întârziate, analiștii consideră că ritmul investițiilor publice construit în ultimii trei ani va începe să se traducă în câștiguri mai mari de productivitate. Pe măsură ce modelul de creștere al României bazat pe consum își arată limitele, numai investițiile susținute în capacitatea de producție pot restabili o creștere sănătoasă a PIB și pot contribui la reducerea deficitului comercial structural, mai arată raportul.
După o deteriorare a răbdării piețelor de-a lungul anului 2024 și un început de an departe de a fi ideal în ceea ce privește deficitul (2,95% din PIB în perioada ianuarie-aprilie), situația fiscală încă nu s-a îmbunătățit în contextul post-electoral.
Principalele opinii ING cu privire la situația fiscală:
Un scenariu fezabil pentru restabilirea încrederii piețelor financiare rămâne probabil o combinație de cheltuieli mai limitate, îmbunătățiri ale colectării impozitelor și, în cele din urmă, unele creșteri ale impozitelor
Dacă va avea succes, inițierea unui grup de lucru cu principalele partide politice dedicat reducerii cheltuielilor publice în paralel cu negocierile guvernamentale ar putea, ipotetic, să faciliteze un plan de rezervă de măsuri fiscale aprobate de parlament în cazul în care negațiile politice mai ample vor dura mai mult decât se aștepta
Mica creștere de numai 3,6 % a cheltuielilor pentru investiții publice observată în cele mai recente date privind execuția bugetară sugerează că există deja o anumită prudență fiscală în ceea ce privește cheltuielile nerigide, în special într-un mediu în care oficialii vizează din ce în ce mai mult absorbția subvențiilor PNRR și, în măsura posibilului, o reducere a cheltuielilor din bugetul național.
În ceea ce privește PNRR, se pare că se pregătesc atât o renegociere cu CE, cât și o solicitare a celei de-a patra tranșe mai mare decât cea planificată, prin anticiparea obiectivelor deja atinse. Direcția de deplasare continuă probabil să fie către mai puține cereri de plată pentru a minimiza cel puțin pierderile PNRR.
“În acest stadiu, ne revizuim estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la -7,5% din PIB (anterior 7,0%)”, arată raportul.
Balanța de plăți – evoluții îngrijorătoare
Raportul menționează că, până în prezent, în 2024, balanța comercială (principalul motor al balanței de plăți) s-a deteriorat semnificativ, deficitul crescând cu 26,9% de la an la an. Tendințele negative au avut o bază largă, cu deficite în creștere sau treceri de la excedente mici la deficite în toate categoriile majore.
“În general, balanța comercială reflectă presiuni tot mai mari asupra importurilor – fiecare categorie a înregistrat o creștere față de anul trecut – alături de o slăbire a exporturilor în domenii precum industria prelucrătoare și materiile prime. În ciuda unor semne de moderare, consumul privat, derapajele fiscale și investițiile la scară largă continuă să exercite o presiune considerabilă. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care sectorul industrial german și activitatea economică europeană în general rămân scăzute.
Privind în perspectivă, nu anticipăm îmbunătățiri structurale majore ale balanței comerciale pentru restul anului sau pe termen mediu. În timp ce unele câștiguri marginale pot apărea în a doua jumătate a anului din cauza încetinirii cererii interne, este probabil ca incertitudinea comercială actuală să continue să afecteze exporturile industriale pe termen scurt.
Pe termen lung, o cooperare industrială mai strânsă la nivel european, în special în domeniul energiei, agriculturii, materiilor prime și industriei prelucrătoare, ar putea contribui la atenuarea unora dintre dezechilibrele structurale, în special în domeniile în care România are potențial productiv. În plus, se preconizează că primele creșteri ale productivității rezultate din proiectele de infrastructură la scară largă aflate în curs de desfășurare vor sprijini treptat performanța exporturilor și vor îmbunătăți perspectivele investițiilor străine directe”, menționează raportul.
În ceea ce privește excedentul României pe partea de servicii, începutul anului a adus un declin de 17% în termeni anuali, principalul vinovat fiind înrăutățirea soldului în turism. Doar sectorul construcțiilor a înregistrat o îmbunătățire destul de mică pe parcursul trimestrului.
În ceea ce privește alte elemente ale balanței de plăți, soldul veniturilor primare a înregistrat o ușoară îmbunătățire, în ciuda unei contribuții ușor mai negative a investițiilor de portofoliu, în timp ce veniturile secundare s-au înrăutățit, probabil ca urmare a unei combinații de intrări mai mici de fonduri UE și de transferuri mai puțin generoase în cursul perioadei.
“Ne așteptăm ca următorul guvern să accelereze absorbția pe termen scurt a subvențiilor UE, continuând să stimuleze investițiile publice în infrastructura fizică și digitală, în timp ce în ceea ce privește investițiile străine directe, sfârșitul ciclului electoral ar trebui să aducă treptat mai multă predictibilitate în viitor. În ansamblu, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână ridicat și în 2025”, arată raportul. ING estimează că deficitul va ajunge la -8,0% din PIB, de la -8,4% în 2024.
Politica monetară și inflația – reducerea ratelor este încă posibilă, dar nu este o prioritate pentru BNR
BNR a menținut neschimbată rata dobânzii de politică monetară în primele patru ședințe din 2025, ca urmare a reducerilor de 50 pb aplicate în iulie-august 2024.Pe lângă preocupările obișnuite, cum ar fi deficitul fiscal ridicat, creșterea persistentă a salariilor și inflația rigidă, anul acesta a adus și un episod semnificativ de risk-off pe piețele financiare din România.
Incertitudinea politică dintre cele două tururi de scrutin a declanșat ieșiri de capital notabile, determinate de temerile legate de reducerea intrărilor de fonduri UE, de creșterea riscurilor legate de ratingul suveran și de preocupările mai generale privind continuitatea politicilor.Guvernatorul Mugur Isărescu a confirmat că BNR a intervenit cu peste 6 miliarde EUR pentru stabilizarea monedei.
Deși presiunile s-au atenuat în urma celui de-al doilea tur de scrutin electoral, incertitudinea privind politicile rămâne ridicată, iar condițiile monetare sunt în continuare mai stricte decât la începutul anului.
În ceea ce privește lichiditatea interbancară, factorii de decizie politică par să orienteze treptat condițiile către un excedent modest, care ar putea fi mult mai bine controlat dacă pe piață vor apărea din nou tensiuni viitoare.
“Este de așteptat ca acest proces să se desfășoare în etape. După o injecție recentă de lichidități în valoare de 13,5 miliarde RON la rata cheie, ratele pieței au rămas tensionate, deși mai scăzute decât în perioada de vârf a tensiunilor de pe piață. Sunt probabile injecții suplimentare, însă ritmul și volumul acestora vor depinde de riscurile legate de incertitudinea fiscală și de intrările de fonduri UE. Pentru moment, apropierea ratelor de piață de facilitatea de depozit pare puțin probabilă, cu excepția cazului în care percepția riscului suveran se îmbunătățește semnificativ”, arată raportul.
Pe piața valutară, se așteaptă ca BNR să mențină o stăpânire fermă asupra leului. De la intervalul actual de 5,04-5,07, anticipăm o depreciere treptată până la 5,10 până la sfârșitul anului 2025 și spre 5,18 până la sfârșitul anului 2026.
“În condiții normale de piață și cu o îmbunătățire a intrărilor de fonduri UE, o depreciere mai accentuată ar fi probabil inacceptabilă pentru factorii de decizie politică în acest stadiu.
În ceea ce privește inflația, combinația dintre un leu mai slab și facturi mai mari la electricitate ar putea adăuga 0,7 până la 1,0 puncte procentuale la inflație pe termen scurt. O potențială creștere a poverii fiscale – în special o majorare a TVA – rămâne un risc cheie de monitorizat. Altfel, este probabil ca preocupările legate de creștere să predomine, susținând o anumită presiune dezinflaționistă. În plus, recentele condiții meteorologice favorabile ar putea contribui la stabilizarea prețurilor la alimente, în special la produsele agricole”, conform raportului.
Luând în considerare toate aspectele, mediul actual prezintă riscuri de creștere atât pentru ratele dobânzilor, cât și pentru inflație.
“Conform scenariului nostru de bază, inflația va încheia anul la 5,0%, iar BNR va aplica o ușoară reducere a ratei cu 50 de puncte procentuale în octombrie-noiembrie, cu condiția ca așteptările privind inflația să se stabilizeze și ca relaxarea monetară globală (din partea Rezervei Federale, a Băncii Centrale Europene și a Băncii Naționale a Poloniei) să creeze un spațiu de politică suficient.Cu toate acestea, riscul de amânare a reducerii ratelor până în 2026 rămâne foarte prezent, având în vedere riscurile multiple și simultane de creștere. Ne așteptăm ca inflația globală să se situeze în medie la 5,2% pe parcursul anului 2025″, arată raportul.
