Comisia Europeană va anunța miercuri evaluările statelor membre, inclusiv România, în ce privește progresul în reducerea deficitului bugetar.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
România este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Datele pe primele luni arată însă o reducere slabă a deficitului, comparativ cu anul trecut.
Totodată, România avea termen în luna martie pentru propunerea unei reforme fiscale, asumată prin PNRR, prin care să ia măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB, adică de 23 miliarde de lei, în 2025. Această reformă nu a fost propusă, ținând cont că România a trecut prin alegeri prezidențiale, iar situația politică a condus la amânarea deciziilor de această natură.
Miercuri, Comisia Europeană va evalua progresul României în materie de reducere de deficit, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.
Cel mai probabil, Comisia Europeană va constata că România nu și-a îndeplinit încă angajamentele de reducere a deficitului și nici nu a propus până acum măsuri pentru adresarea acestuia. Statele membre aveau termen 30 aprilie pentru depunerea unui raport de progres, însă România nu l-a depus, conform informațiilor Economedia.
Așadar, Comisia Europeană va transmite Consiliului că România nu și-a îndeplinit angajamentele, care, ulterior, ar putea propune declanșarea unei proceduri de suspendare a fondurilor europene pentru România. Decizia de suspendare a fondurilor va fi, însă, politică, amploarea poate varia de la câteva zeci de euro la procente considerabile din PIB-ul României, dar va dura luni întregi pentru a fi pusă în aplicare ținând cont de procesul birocratic. Așadar, deci România ar putea bloca între timp suspendarea de fonduri propunând măsuri.
Evaluarea Comisiei va da, totodată, un semnal pentru investitorii internaționali și agențiile de rating, care așteaptă de asemenea măsuri de la România, o țară în prag de „junk”, care ar putea ajunge nerecomandată investițiilor dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului.