OFICIAL Planul fiscal cu care România merge la Bruxelles. Reformă fiscală prin care vor fi revizuite ratele de impozitare pentru impozit pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată – DOCUMENT

Ministerul Finanțelor a publicat vineri seară planul fiscal cu care România merge la Bruxelles pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului sub 3%. Planul va presupune o reformă fiscală, o reformă a impozitării microîntreprinderilor, a administrării sistemului de impozite și taxe, a cheltuielilor publice și a salarizării în sectorul public. Una dintre măsuri va fi revizurea ratelor de impozitare pentru impozit pe profit, contribuții sociale, TVA și alte taxe relevante. Banca Mondială va propune în primul trimestru scenarii de reformă fiscală cu cel puțin două variante alternative de măsuri fiscale specifice, iar autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025.

Pe scurt:

• reformă fiscală, începând din aprilie 2025, care va presupune revizuirea ratelor de impozitare pentru: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe), ajustarea facilităților fiscale, pregătirea pentru noua impozitare a proprietăților
• reforma microîntreprinderilor, prin eliminarea facilităților fiscale, a deducerilor fiscale, revizuirea cotelor de impozitare, eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare
• reforma administrării sistemului de impozite și taxe, prin mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA, dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor
• reforma sistemului de cheltuieli publice, prin controlul creșterilor de peste 20%, extinderea achizițiilor centralizate

Documentul poate fi accesat AICI.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

În planul fiscal, Guvernul recunoaște că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deși a construit inițial bugetul pe un deficit de 5%. Astfel, își asumă că îl va reduce treptat în următorii 7 ani cu un ritm mediu anual de un punct procentual pe an, pentru a ajunge la 2,5% din PIB în anul 2031.

Guvernul vrea să facă asta prin majorarea veniturilor bugetare de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025 și la 31% din PIB în anul 2026. Cea mai mare majorare va veni dintr-o reformă fiscală prevăzută de jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR, cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025.

Guvernul estimează că cheltuielile totale vor atinge un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, iar ulterior ponderea lor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% în 2031. Scăderea cheltuielilor se va face prin reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale puternic moderate în sectorul public, scăderea cheltuielilor cu asistența socială și a celor cu investițiile.

Iată, pe larg, cele mai importante reforme cuprinse în planul fiscal:

Reformă fiscală

• Impact bugetar – cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025

Reforma include măsuri ce vizează ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile și evitarea distorsiunilor în materie de politică fiscală, reglementarea situațiilor de optimizare fiscală, ajustarea regulilor de impunere, corectarea bazei de impozitare și alte elemente care să conducă la un randament ridicat de încasare a veniturilor bugetare în acord cu principiile fiscalității.

Reforma va presupune:

• actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe).
• ajustarea unor cote de impunere presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene
• ajustarea sistemelor de facilități fiscale
• ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor și nivelul de venit corespunzător al acestora.
• revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit
• pregătirea pentru a trece la impozitarea proprietăților în acord cu valorile de piață ale proprietăților imobiliare
• ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public.

Etape de implementare a reformei fiscale:

Etapa I: Elaborarea de către Banca Mondială a scenariilor de reformă fiscală în acord cu jalonul 207, jalonul 208 și jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență, bazat pe recomandările din raportul privind sistemul fiscal întocmit în cadrul Jalonului 205, pentru a asigura transpunerea obiectivelor menționate anterior și a obține un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, ca efect al anualizării impactului bugetar al reformei fiscale prin modificările/actualizările aduse sistemului de impozite și taxe.

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor avea în vedere:

a) actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit;

b) în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:

b.1) revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031;

b.2) revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit;

b.3) revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii

c) revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul taxei pe valoarea adăugată;

d) revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR;

e) revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății.

Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în Q1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puțin două variante alternative din care autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025.

Termen: Q1 2025.

Etapa: II Elaborarea unui Memorandum pentru aprobarea de către Guvernul României a propunerilor de modificare a Codului fiscal, necesare realizării reformei fiscale potrivit măsurilor prezentate în anexă.

Termen: Q1 2025.

Etapa: III Consultarea cu privire la modificările ce vor fi aduse Codului fiscal cu mediul de afaceri și organizarea de dezbateri publice cu părțile interesate, experți și societatea civilă pentru a se asigura predictibilitate fiscală și a nu se genera presiuni fiscale care să determine schimbări în comportamentul fiscal al contribuabililor.

Termen Q1 2025.

Etapa: IV Intrarea în vigoare a modificărilor ce vor fi aduse Codului fiscal: La depunerea cererii de plată nr.4 pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestei cereri este cuprins și Jalonul 208, jalonul 237 precum și jalonul 207.

Termen: Q1 2025

Reforma taxării microîntreprinderilor

• Impact bugetar – 0,1% din PIB 

Reforma vizează eliminarea modalităților de optimizare fiscală pe care le-au implementat antreprenorii pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil prin divizarea artificială a bazei de impozitare, prin includerea unor beneficii determinate de deductibilitatea unor categorii de cheltuieli sau prin practicarea unor rate de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor mai favorabile la determinarea acestei categorii de impozit.

Reforma va presupune:

• un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală
• măsuri fiscale de eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale și de revizuire a cotelor de impozitare
• mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinație pentru a implementa acele categorii de investiții care facilitează tranziția verde și digitală

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe

• Impact bugetar – 0,5% din PIB începând cu anul 2026 și 0,7% din PIB începând cu anul 2029

Această reformă cuprinde măsuri precum:

• mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA asociate cu achizițiile intracomunitare, tranzitele și tranzacțiile interne
• implementarea unor module antifraudă pentru analiza și identificarea tranzacțiilor suspecte de frauda carusel (CARUSEL, INDFISC, TRANSPRISC, COMRISC ȘI RORISC)
• creșterea capacității de detectare a neregulilor din diverse sisteme nou implementate: e-Invoice, SAF-T, e-AMEF (casă de marcat electronică), eDU (forma digitală unică), e-TVA și DAC-7, CESOP.
• reducerea decalajelor fiscale folosind un mediu digital extins pentru a detecta și a reduce diferitele tipuri de evaziune fiscală manifestată prin neconformitate deliberată, subdeclarare, utilizarea companiilor ființe în lanțul tranzacțiilor, costuri excesive de raportare și neînregistrare
• monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor relevante fiscale
• mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili și extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii
• dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează și curăță bazele de date interne promovând în același timp interoperabilitatea cu instituțiile de stat, îmbunătățește semnificativ acuratețea și eficacitatea colectării impozitelor. Va viza și persoane fizice
• modificarea legislației insolvenței pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor firmelor care se declară insolvente
• implementarea mecanismului de plată recurentă

Reforma sistemului de cheltuieli publice

• Impact bugetar – 0,35% din PIB

Această reformă introduce un nou cadru legislativ care se concentrează pe eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, dar și reducerea dependenței față de bugetul general consolidat.

Măsuri vizate:

• reducerea cheltuielilor operaționale, ajustate în funcție de complexitatea și importanța serviciilor publice oferite de operatorii economici
• actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, economici
• Introducerea normativelor de cheltuieli: Normele introduse prin reformă se vor concentra pe acele cheltuieli care nu sunt legate direct de producție sau de furnizarea de servicii. Obiectivul este să se asigure că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient, evitând alocarea acestora către activități non-productive
• monitorizare strictă a investițiilor publice, asigurându-se că dezvoltarea activelor publice este realizată într-un mod unitar și integrat.
• Reducerea dependenței de bugetul general consolidat: Prin restructurarea sistemului de subvenționare și actualizarea predictibilă a tarifelor, reforma va reduce treptat subvențiile acordate din bugetul de stat pentru cheltuielile de funcționare ale operatorilor economic

Reforma salariului minim

Reforma introduce un sistem structurat pentru stabilirea salariului minim brut, bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ la salariul mediu.

Reforma prevede:

• salariul minim ajustat la inflație
• ajustări legate de productivitate: sacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității (măsurată prin PIB real per populație ocupată)

Reforma sistemului de cheltuieli al companiilor de stat/locale 

• Impact bugetar – 0,25% din PIB

Această reformă introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.

• Crearea unei baze de date pentru costurile medii și controlul creșterilor de peste 20%
• Realizarea sistematică de analize tematice ale cheltuielilor
• Extinderea achizițiilor centralizate pentru asigurarea eficienței cheltuielilor publice

Reforma sistemului de salarizare unic

• Impact bugetar – -1% din PIB pe perioada de prognoză 2025-2031

Reforma aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor.

Reforma presupune:

• revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale
• reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali
• limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.