OFICIAL Planul fiscal cu care România merge la Bruxelles. Reformă fiscală prin care vor fi revizuite ratele de impozitare pentru impozit pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată – DOCUMENT

Ministerul Finanțelor a publicat vineri seară planul fiscal cu care România merge la Bruxelles pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului sub 3%. Planul va presupune o reformă fiscală, o reformă a impozitării microîntreprinderilor, a administrării sistemului de impozite și taxe, a cheltuielilor publice și a salarizării în sectorul public. Una dintre măsuri va fi revizurea ratelor de impozitare pentru impozit pe profit, contribuții sociale, TVA și alte taxe relevante. Banca Mondială va propune în primul trimestru scenarii de reformă fiscală cu cel puțin două variante alternative de măsuri fiscale specifice, iar autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025.

Pe scurt:

• reformă fiscală, începând din aprilie 2025, care va presupune revizuirea ratelor de impozitare pentru: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe), ajustarea facilităților fiscale, pregătirea pentru noua impozitare a proprietăților
• reforma microîntreprinderilor, prin eliminarea facilităților fiscale, a deducerilor fiscale, revizuirea cotelor de impozitare, eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare
• reforma administrării sistemului de impozite și taxe, prin mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA, dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor
• reforma sistemului de cheltuieli publice, prin controlul creșterilor de peste 20%, extinderea achizițiilor centralizate

Documentul poate fi accesat AICI.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În planul fiscal, Guvernul recunoaște că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deși a construit inițial bugetul pe un deficit de 5%. Astfel, își asumă că îl va reduce treptat în următorii 7 ani cu un ritm mediu anual de un punct procentual pe an, pentru a ajunge la 2,5% din PIB în anul 2031.

Guvernul vrea să facă asta prin majorarea veniturilor bugetare de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025 și la 31% din PIB în anul 2026. Cea mai mare majorare va veni dintr-o reformă fiscală prevăzută de jaloanele 207, 208 și 237 din PNRR, cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025.

Guvernul estimează că cheltuielile totale vor atinge un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, iar ulterior ponderea lor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% în 2031. Scăderea cheltuielilor se va face prin reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB la 8,3% din PIB, prin implementarea unei politici de creșteri salariale puternic moderate în sectorul public, scăderea cheltuielilor cu asistența socială și a celor cu investițiile.

Iată, pe larg, cele mai importante reforme cuprinse în planul fiscal:

Reformă fiscală

• Impact bugetar – cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025

Reforma include măsuri ce vizează ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile și evitarea distorsiunilor în materie de politică fiscală, reglementarea situațiilor de optimizare fiscală, ajustarea regulilor de impunere, corectarea bazei de impozitare și alte elemente care să conducă la un randament ridicat de încasare a veniturilor bugetare în acord cu principiile fiscalității.

Reforma va presupune:

• actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe).
• ajustarea unor cote de impunere presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene
• ajustarea sistemelor de facilități fiscale
• ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor și nivelul de venit corespunzător al acestora.
• revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit
• pregătirea pentru a trece la impozitarea proprietăților în acord cu valorile de piață ale proprietăților imobiliare
• ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public.

Etape de implementare a reformei fiscale:

Etapa I: Elaborarea de către Banca Mondială a scenariilor de reformă fiscală în acord cu jalonul 207, jalonul 208 și jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență, bazat pe recomandările din raportul privind sistemul fiscal întocmit în cadrul Jalonului 205, pentru a asigura transpunerea obiectivelor menționate anterior și a obține un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, ca efect al anualizării impactului bugetar al reformei fiscale prin modificările/actualizările aduse sistemului de impozite și taxe.

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor avea în vedere:

a) actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit;

b) în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:

b.1) revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031;

b.2) revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit;

b.3) revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii

c) revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul taxei pe valoarea adăugată;

d) revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR;

e) revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății.

Scenariile de reformă fiscală propuse de Banca Mondială, în Q1 2025, vor cuprinde un ansamblu de măsuri fiscale specifice, prezentându-se cel puțin două variante alternative din care autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025.

Termen: Q1 2025.

Etapa: II Elaborarea unui Memorandum pentru aprobarea de către Guvernul României a propunerilor de modificare a Codului fiscal, necesare realizării reformei fiscale potrivit măsurilor prezentate în anexă.

Termen: Q1 2025.

Etapa: III Consultarea cu privire la modificările ce vor fi aduse Codului fiscal cu mediul de afaceri și organizarea de dezbateri publice cu părțile interesate, experți și societatea civilă pentru a se asigura predictibilitate fiscală și a nu se genera presiuni fiscale care să determine schimbări în comportamentul fiscal al contribuabililor.

Termen Q1 2025.

Etapa: IV Intrarea în vigoare a modificărilor ce vor fi aduse Codului fiscal: La depunerea cererii de plată nr.4 pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestei cereri este cuprins și Jalonul 208, jalonul 237 precum și jalonul 207.

Termen: Q1 2025

Reforma taxării microîntreprinderilor

• Impact bugetar – 0,1% din PIB 

Reforma vizează eliminarea modalităților de optimizare fiscală pe care le-au implementat antreprenorii pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil prin divizarea artificială a bazei de impozitare, prin includerea unor beneficii determinate de deductibilitatea unor categorii de cheltuieli sau prin practicarea unor rate de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor mai favorabile la determinarea acestei categorii de impozit.

Reforma va presupune:

• un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală
• măsuri fiscale de eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale și de revizuire a cotelor de impozitare
• mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinație pentru a implementa acele categorii de investiții care facilitează tranziția verde și digitală

Reforma administrării sistemului de impozite și taxe

• Impact bugetar – 0,5% din PIB începând cu anul 2026 și 0,7% din PIB începând cu anul 2029

Această reformă cuprinde măsuri precum:

• mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA asociate cu achizițiile intracomunitare, tranzitele și tranzacțiile interne
• implementarea unor module antifraudă pentru analiza și identificarea tranzacțiilor suspecte de frauda carusel (CARUSEL, INDFISC, TRANSPRISC, COMRISC ȘI RORISC)
• creșterea capacității de detectare a neregulilor din diverse sisteme nou implementate: e-Invoice, SAF-T, e-AMEF (casă de marcat electronică), eDU (forma digitală unică), e-TVA și DAC-7, CESOP.
• reducerea decalajelor fiscale folosind un mediu digital extins pentru a detecta și a reduce diferitele tipuri de evaziune fiscală manifestată prin neconformitate deliberată, subdeclarare, utilizarea companiilor ființe în lanțul tranzacțiilor, costuri excesive de raportare și neînregistrare
• monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor relevante fiscale
• mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili și extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii
• dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade, care integrează și curăță bazele de date interne promovând în același timp interoperabilitatea cu instituțiile de stat, îmbunătățește semnificativ acuratețea și eficacitatea colectării impozitelor. Va viza și persoane fizice
• modificarea legislației insolvenței pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor firmelor care se declară insolvente
• implementarea mecanismului de plată recurentă

Reforma sistemului de cheltuieli publice

• Impact bugetar – 0,35% din PIB

Această reformă introduce un nou cadru legislativ care se concentrează pe eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, dar și reducerea dependenței față de bugetul general consolidat.

Măsuri vizate:

• reducerea cheltuielilor operaționale, ajustate în funcție de complexitatea și importanța serviciilor publice oferite de operatorii economici
• actualizarea periodică a tarifelor pentru serviciile publice, pe baza unor formule de indexare anuale, economici
• Introducerea normativelor de cheltuieli: Normele introduse prin reformă se vor concentra pe acele cheltuieli care nu sunt legate direct de producție sau de furnizarea de servicii. Obiectivul este să se asigure că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient, evitând alocarea acestora către activități non-productive
• monitorizare strictă a investițiilor publice, asigurându-se că dezvoltarea activelor publice este realizată într-un mod unitar și integrat.
• Reducerea dependenței de bugetul general consolidat: Prin restructurarea sistemului de subvenționare și actualizarea predictibilă a tarifelor, reforma va reduce treptat subvențiile acordate din bugetul de stat pentru cheltuielile de funcționare ale operatorilor economic

Reforma salariului minim

Reforma introduce un sistem structurat pentru stabilirea salariului minim brut, bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ la salariul mediu.

Reforma prevede:

• salariul minim ajustat la inflație
• ajustări legate de productivitate: sacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității (măsurată prin PIB real per populație ocupată)

Reforma sistemului de cheltuieli al companiilor de stat/locale 

• Impact bugetar – 0,25% din PIB

Această reformă introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.

• Crearea unei baze de date pentru costurile medii și controlul creșterilor de peste 20%
• Realizarea sistematică de analize tematice ale cheltuielilor
• Extinderea achizițiilor centralizate pentru asigurarea eficienței cheltuielilor publice

Reforma sistemului de salarizare unic

• Impact bugetar – -1% din PIB pe perioada de prognoză 2025-2031

Reforma aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor.

Reforma presupune:

• revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale
• reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali
• limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.