Viitorul Pieței Unice Europene nu poate fi construit fără implicarea activă și susținută a IMM-urilor din toate statele membre, inclusiv a celor din România. Acestea reprezintă peste 99% din întreprinderile europene și constituie coloana vertebrală a economiei Uniunii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pentru ca Piața Unică să devină cu adevărat funcțională, incluzivă și echitabilă, este esențial ca IMM-urile să poată participa pe picior de egalitate la toate oportunitățile comerciale, de investiții și de inovare pe care le oferă acest spațiu economic comun.
În prezent, multe IMM-uri se confruntă cu bariere nejustificate – de ordin administrativ, fiscal, logistic sau tehnologic – care le împiedică să se extindă pe alte piețe europene sau chiar să-și mențină competitivitatea pe piața națională. România are responsabilitatea de a susține, în toate formatele europene, măsuri concrete de eliminare a acestor bariere, începând cu armonizarea reglementărilor tehnice, simplificarea procedurilor vamale și eliminarea cerințelor discriminatorii care dezavantajează întreprinderile din statele membre cu capacitate administrativă mai redusă.
De asemenea, digitalizarea IMM-urilor trebuie să devină un obiectiv strategic european, cu instrumente dedicate de sprijin, finanțare și mentorat, pentru a reduce decalajele dintre Est și Vest, precum și dintre mediul urban și cel rural.
În acest sens, România trebuie să susțină crearea unui cadru fiscal și legislativ care să încurajeze internaționalizarea IMM-urilor, atât prin eliminarea poverilor administrative care le descurajează să acceseze piețe externe, cât și prin stimulente fiscale pentru activitățile de export, parteneriate internaționale și participarea în clustere transnaționale.
Un viitor european competitiv presupune o Piață Unică care funcționează pentru toți, nu doar pentru marile companii. Fără o integrare reală a IMM-urilor în acest spațiu economic comun, beneficiile pieței interne vor rămâne concentrate într-o zonă limitată a economiei europene.
FICSIMM consideră că politicile europene privind Piața Unică trebuie să fie testate din perspectiva IMM-urilor, iar toate noile reglementări să includă o evaluare de impact specifică asupra acestora. Numai astfel se poate garanta că Europa rămâne un spațiu al oportunităților și nu devine un teren inegal de competiție pentru micii întreprinzători.
Mirabela Miron, președinta FICSIMM: „IMM-urile trebuie să fie în centrul viitorului Pieței Unice Europene, pentru că reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii. Nu putem vorbi despre inovare, incluziune și competitivitate fără o integrare reală a firmelor mici și mijlocii în acest spațiu economic comun. România are datoria să susțină măsuri clare de eliminare a barierelor administrative și fiscale care afectează internaționalizarea IMM-urilor. Este momentul ca vocea antreprenorilor să fie ascultată la nivel european, iar politicile comune să reflecte și realitățile mediului de afaceri din Europa Centrală și de Est. O Piață Unică funcțională înseamnă oportunități egale pentru toți, nu doar pentru companiile mari. Iar digitalizarea și armonizarea reglementărilor sunt pași esențiali în această direcție.”
Ana-Maria Icătoiu, vicepreședinta FICSIMM: „Funcționalitatea Pieței Unice europene nu poate fi garantată fără o integrare reală a IMM-urilor în arhitectura sa legislativă și operațională. România trebuie să susțină activ armonizarea reglementărilor, eliminarea cerințelor discriminatorii și crearea unui cadru fiscal favorabil internaționalizării IMM-urilor. Este esențial ca toate noile politici europene să includă o evaluare de impact specifică asupra IMM-urilor, pentru a evita apariția unor noi bariere. În același timp, digitalizarea IMM-urilor trebuie sprijinită prin instrumente europene dedicate, pentru a reduce decalajele dintre Vest și Est. Fără participarea activă a României în definirea acestor măsuri, IMM-urile noastre riscă să rămână la periferia competitivității europene. Trebuie să ne asigurăm că Piața Unică devine un motor de oportunități, nu o sursă de inegalități structurale.”
