Cum vede mediul de afaceri programul de guvernare. Stelian Brad, președinte Cluj IT: Măsuri cu efecte adverse pentru sectoarele emergente, angajamente doar declarative despre digitalizarea administrației, lipsește complet o politică AI

Programul de guvernare propus de coaliția PSD–PNL–UDMR introduce o serie de reforme ambițioase, dar riscante, în special prin modul în care combină “austeritatea mascată” cu obiective de eficiență instituțională, spune Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster. Președintele Cluj IT preconizează că efectele asupra sectorului IT vor fi considerabile și face o sinteză a principalelor probleme sesizate.

• Descarcă de aici documentul integral

“În centrul programului se află o corecție fiscal-bugetară de amploare, formulată sub sloganul „Toată lumea plătește”, care presupune tăieri de cheltuieli publice, plafonarea veniturilor, creșteri de impozite și eliminarea facilităților fiscale. Deși poate părea o măsură de responsabilitate macroeconomică, această abordare riscă să inducă o spirală recesivă, prin contracția consumului, descurajarea investițiilor și reducerea competitivității interne. Pentru sectoarele emergente, cum este cel digital, aceste măsuri vor avea efecte adverse directe și imediate”, spune Brad.

Acesta adaugă că un prim risc sistemic major derivă din rigiditatea politicii fiscale propuse.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

“Strategia guvernului presupune creșterea presiunii fiscale într-un moment în care mediul economic este deja tensionat de inflație, instabilitate geopolitică și scăderea apetitului investițional. Eliminarea scutirilor fiscale, în special pentru domenii strategice precum IT, cercetare și construcții, este aplicată fără o analiză clară de impact și fără a oferi o alternativă credibilă de susținere pentru industriile afectate. Astfel, se renunță la instrumente esențiale de stimulare a economiei inovative, înlocuindu-le cu o abordare contabilă de tip „tăiem tot ce pare privilegiu”, indiferent de efectele de multiplicare pe termen mediu și lung. În plus, programul suferă de un deficit strategic clar în ceea ce privește inovarea și competitivitatea. Deși evocă digitalizarea ca obiectiv general, lipsește o viziune concretă asupra dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere, asupra sprijinirii startup-urilor, scalării companiilor de tehnologie și reținerii talentelor. Nu există măsuri pentru dezvoltarea de ecosisteme de inovare, clustere tehnologice sau consorții între mediul universitar și industrie. În lipsa acestor elemente, România riscă să piardă încă o fereastră istorică de convergență tehnologică cu Europa Occidentală”, subliniază Brad.

Acesta consideră că, în ceea ce privește digitalizarea administrației, angajamentele din program sunt mai degrabă de ordin declarativ.

“Se vorbește despre debirocratizare și despre digitalizarea ANAF, transporturilor sau sănătății, dar nu se indică bugete dedicate, termene de implementare sau responsabilități clare. De asemenea, nu există o viziune integrată asupra interoperabilității datelor, guvernanței cloud-ului guvernamental sau infrastructurii critice pentru identitate digitală. Lipsa unei entități executive puternice — un CIO guvernamental cu autoritate reală și fonduri proprii — va face ca toate aceste intenții să rămână, cel mai probabil, în fază de concept”, spune Brad.

Președintele Cluj IT preconizează că efectele asupra sectorului IT vor fi considerabile.

“Cea mai evidentă este eliminarea scutirilor fiscale, care va conduce la scăderea veniturilor nete ale angajaților IT cu până la 30–40%. Într-o piață globalizată, unde specialiștii pot lucra remote pentru companii din orice țară, această măsură va accelera migrația forței de muncă înalt calificate și va reduce atractivitatea României ca hub digital regional. Mai mult, impactul se va resimți și în zona de freelance, gig economy și în startup-uri, care vor fi împovărate de o birocrație fiscală mai agresivă și neadaptată la modelele moderne de business. De asemenea, contractarea cererii publice în sectorul digital va afecta direct companiile care furnizează soluții software administrației. Prioritizarea investițiilor va duce la amânarea sau anularea unor proiecte de digitalizare din PNRR și alte fonduri europene, din lipsă de cofinanțare sau voință administrativă. Fără cerere din partea statului, piața IT internă va deveni instabilă și orientată exclusiv spre export, ceea ce înseamnă mai puțină inovare locală și mai puține soluții adaptate nevoilor românești”, spune Brad.

Un alt aspect îngrijorător este, spune acesta, absența completă a unei politici naționale coerente privind inteligența artificială.

“Într-un moment în care UE reglementează AI prin AI Act, iar marile economii investesc masiv în modele LLM, date publice și ecosisteme AI deschise, România nu propune nimic în acest sens. Nu există niciun angajament privind dezvoltarea unei infrastructuri naționale de AI, nici susținere pentru cercetare în acest domeniu, nici vreo mențiune despre utilizarea AI în administrație, educație sau industrie”, spune Brad.

Cu toate acestea, președintele Cluj IT consideră că programul nu este lipsit de elemente pozitive.

“Propunerea de depolitizare a ANAF, Vămii și Antifraudei, dacă implementată sincer, poate genera o revoluție în eficiența colectării fiscale. De asemenea, auditarea companiilor de stat, listarea acestora la bursă și reducerea sinecurilor politice sunt măsuri necesare pentru modernizarea economiei publice. În plus, ideea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc poate, în scenariul optimist, să reprezinte un canal de finanțare pentru inițiative inovative în domenii strategice, inclusiv tehnologie”, conchide Brad.