Sursa foto: Pixabay
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), care reprezintă cei mai mari retaileri din România, critică noua prelungire a plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care a fost pusă în dezbatere publică joi seara și adoptată vineri în ședința de Guvern. Reprezentanții AMRCR susțin că se așteptau de la noul Guvern la „un dialog de calitate, transparent și de substanță”, dar că „maniera a rămas cea veche, cu postări seara și adoptări ziua următoare”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Măsură „temporară” de mai bine de doi ani
Marii retaileri mai reclamă că plafonarea adaosului comercial era o măsură cu „caracter temporar”, dar este instituită de mai bine de doi ani.
Conform lor, măsura plafonării a fost dată acum doi ani – prin legislație, deși anterior a fost un acord voluntar care a fost respectat de către retaileri. Poziția acestora a fost – așa cum era specificat și în legislație – pentru o limitare de timp, 3-6 luni, cu un obiectiv concret.
Ei susțin că în acel moment era adecvată intervenția în piață în beneficiul consumatorilor, având în vedere că în acel moment inflația avea două cifre, iar măsura s-a aplicat pentru un număr de produse pentru a asigura accesul oricărui consumator la produse de bază.
Însă între timp inflația a scăzut, dar rămâne printre cele mai mari din UE, iar retailerii susțin că cauzele care determină acest nivel s-au dovedit că nu se află în lanțul alimentar. Totodată, ei amintesc că România are cele mai mici prețuri la alimente din UE, conform informațiilor transmise public de INS.
Noi măsuri luate pe repede-înainte, fără transparență și fără consultare
AMRCR reclamă că, în ședința Guvernului de astăzi – fără o agendă comunicată preliminar, ci postată după începerea ședinței – a fost adoptată o ordonanță de urgență care prelungește din nou plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Ne confruntăm cu abordarea clasică, pe care o cunoaștem foarte bine și am experimentat-o deseori – proiect postat seara pe site-ul Ministerului Agriculturii – sub un titlu care nu corespundea conținutului – OUG „pentru prorogarea unor termene”, adoptat a doua zi, vineri, înainte de weekend, fără consultare publică. Documentul nu apare avizat de toate ministerele de resort care au semnat până în prezent aceste prelungiri repetate”, transmit reprezentanții retailerilor.
Conform lor, aseară târziu pe site-ul MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a apărut în Transparență decizională un Proiect de OUG “pentru prorogarea unor termene” – titlu care nu reflectă conținutul și care lasă de înțeles că Ordonanța face doar niște prorogări, adică niște amânări sau suspendări – când în realitate, „intervine brutal și pe fond pentru prelungirea cu încă 3 luni a plafonării prețului la alimente – peste cei doi ani deja împliniți”.
De fapt, OUG adoptat de Guvern prevede modificarea art.8 din OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, astfel încât aplicarea acesteia să fie prelungită până la 30 septembrie 2025 inclusiv.
„Din nou vedem cum este păstrat același mod de lucru – proiect de OUG postat seara, fără perioadă de consultare publică și care să fie adoptat în ședința de Guvern de a doua zi. Mai îngrijorător este că acest lucru se întâmplă la scurt timp după ce dl Prim-ministru a avut o întâlnire cu o agenție de rating.
Credem ca este absolut necesară transparentizarea motivelor acestei decizii, a rațiunilor pentru care excepția a devenit regulă, și a strategiei economice pe care Guvernul și Ministerele de resort adoptă prin prelungirea unui mecanism – în această manieră – care nu poate sprijini un mediu concurențial performant și nici funcționarea optimă a lanțului economic”, conchid reprezentanții AMRCR.
Plafonarea adaosului comercial la alimente
Adaosurile comerciale la alimente de bază au fost plafonate începând cu august 2023, pe fondul inflației galopante la alimente în acel an. Inițial, măsura era planificată să fie temporară, până la finalul anului 2023. Însă ea a fost prelungită ca durată și extinsă și la alte tipuri de alimente și urmează să expire doi ani mai târziu, la 30 iunie 2025.
Măsura urma să vină ca o salvare pentru românii cu venituri mici, astfel încât ei să își permită alimente de bază mai ieftine.
Producătorii și retailerii și-au exprimat de-a lungul timpului preocupările semnificative cu privire la impactul măsurii asupra lanțului de aprovizionare.
Aceștia au afirmat că limitarea marjelor de profit pentru procesatori, distribuitori și retaileri ar putea reduce stimulentele pentru investiții și inovație în sectorul alimentar.
De asemenea, ei au spus că ar putea afecta negativ capacitatea micilor producători și comercianți de a concura cu marile lanțuri, ceea ce ar putea duce la o concentrare mai mare a pieței.
În plus, ei au precizat că există riscul ca producătorii să reducă calitatea produselor pentru a-și menține profiturile în condițiile prețurilor plafonate.
În practică, plafonarea adaosului comercial pentru produse alimentare a avut o mare contribuţie la reducerea inflaţiei în ultimele luni din 2023, după cum estima Banca Națională a României.
Ulterior, însă, situația nu a mai stat la fel. În interval de un an, dintre produsele alimentare cu adaos comercial plafonat, unele s-au ieftinit, însă prețurile câtorva produse au înregistrat chiar și creșteri, cum a fost la carnea de porc. Au apărut metode de evitare a plafonării: prin vânzarea de mălai la 1,05 kg, în loc de mălaiul la un kilogram al cărui adaos era plafonat. Alți comercianți au compensat pierderile prin scumpirea altor produse, precum detergenți, scutece, chimicale, cosmetice. Detergenții au fost o vreme vedeta scumpirilor și au avut în România printre cele mai mari prețuri din Europa.
În plus, de făină sau ouă la preț plafonat au beneficiat toți consumatorii din România, indiferent dacă aveau nevoie sau nu. Produsele plafonate se găsesc la raft și ele pot fi achiziționate „la liber” atât de persoane cu venituri reduse, cât și de cetățeni cu venituri substanțiale, care și-ar fi permite să plătească un preț întreg.
Drept urmare, plafonarea adaosului comercial a fost o măsură nețintită și nu a ajutat concret pe cei cu nevoie. Au cumpărat ouă mai ieftine inclusiv consumatori care nu aveau nevoie, în timp ce consumatori vulnerabili au plătit detergenți considerabil mai scumpi.
Iar aproape doi ani mai târziu, în ciuda plafonării adaosului comercial, România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, de peste 5%, fiind pe locul secund după ce a cedat recent primul loc către Ungaria.
Este greu de prezis ce se va întâmpla cu prețurile după încheierea măsurii, dar este limpede că ar putea exista o nouă creștere.
