Sursa foto: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri 11 iulie cel de al doilea pachet de reformă al Guvernului, care va intra în vigoare de la 1 august, într-o conferință de presă la Palatul Victoria. Acesta include reforma companiilor de stat şi a administraţiei, restructurarea autorităţilor autonome, diminuarea numărului de membri din consiliile de administraţie şi a indemnizaţiilor acestora, modificări legislative pentru combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, dar și reforma pensiilor speciale.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Al doilea pachet de măsuri fiscale prevede:
Reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul – Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte dina ceste active pe care aceste societăți le administrează din domeniile în care acționează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc nu în ultimul rând la profituri mai mari pe care statul român să le poată îndeplini chiar în sănătate sau educație sau alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active.
Asigurarea transparenței gestionării tuturor companiilor de stat – Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali. Nu sunt indicatori specifici care țin de industria respective și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a consiliului de administrație și dacă bifezi ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil, iar cei specifici la fel, în așa fel încât nu există de exemplu indicatori care să arate cât se poate de clar că la o societate care este în pierdere sau care are nevoie de subvenții de miliarde de lei există un plan de reducere a acestor subvenții sau alți indicatori care să fie cu adevărat relevanți.
Reducerea numărului de membri în structurile de conducere – Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de memebri în structurile de conducere și plaformarea indemnizațiilor la valori rezonabile. S-au instalat pe poziții la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în variantă care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii. Ne-am dus la nivelul maxim fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. Este un aspect vechi al formelor fără fond pe care noi și în domeniul guvernanței corporativă le punem în practică.
Plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile – Este nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți – reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului (sunt companii în poziții de tip monopolist sau semimonopolist unde profiturile sunt foarte mari și doar dacă te duci la serviciu și nu faci nimic compania realizează profit).
Reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi – Este nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutiv. Pentru aceasta vom propune modificarea de legislației în așa fel încât numărul de societăți care astăzi sunt gestionate de această agenție AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu niște indicatori foarte buni, să nu mai fie o recompensă să fii director, ci o provocare; să nu mai gestioneze 1.400 de societăți, că nu le poate gestiona, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu pot depăși 200. Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați și mai mulți oameni în consiliile de administrație, dar facem indicatori de performanță. Fiecare ban pe care îl pierdem zilnic printr-o guvernare mediocră sau printr-o proastă administrare a acestor active înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră. Este evident că nu va fi o procedură simplă, pentru că această lege va avea o incidență în viitor, iar această negociere va putea avea loc dacă oamenii într-adevăr își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură. Este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de domnul Anastasiu și din care fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru acele companii – Finanțe, Energie, Economie ș.a.m.d.
Unul din indicatorii bancari după care poți judeca o bancă este randamentul capitalului, potrivit Ilie Bolojan. Acesta menționează că băncile de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație cu indemnizații la limita maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească.
Nu dau nume de bănci, dar dacă faceți o verificare veți vedea că este vorba despre toate băncile statului. Trebuie să vadă dacă nu pot face mai mult. Cred că este mult loc de mai bine. Mă gândesc la societățile care beneficiază de subvenții, CFR sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare este în medie între 30% și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi, cu 80% subvenție, abia suntem pe 0.
Digitalizarea ANAF – Este nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. Este o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea, pentru că atunci s-ar vedea din analize de risc exact unde sunt problemele, dar așa, într-un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă. Trebuie să modificăm legislația și există un grup de lucru care, sub conducerea domnului vicepremier Tánczos Barna, lucrează la modificarea legislației.
Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe, poți foarte ușor în România să cesionezi creanțele unei companii cu mari datorii unui paravan, o fantomă, după care nu mai poți recupera acele datorii, iar cel care a generat acele datorii își vede de treabă.
Limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere – Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde, și se pune întrebarea cum nu au fost văzute, de s-au acumulat până la acest nivel ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. De aceea, voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem practici neunitare în exercitarea controlului. Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fii protejat de o parte din cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu.
Sunt societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese-verbale care nu consemnează sume reale, ci sume mult mai mici, consilierea prin aparținători a celor care controlează, a societăților, contabilități, controale formale. Este nevoie apoi de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul prețurilor de transfer, care este o componentă importantă. Bineînțeles, este nevoie de sisteme de premiere a performanțelor, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese-verbale, ci pe sumele efectiv încasate. Un exemplu: într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde de lei, sume încasate 330 de milioane de lei, deci 25%. Dacă îi premiem pentru sumele impuse, n-am făcut nimic.
Evaziune fiscală și fraudă în sectorul public – În afara pachetului legislativ, toate instituțiile care au competență trebuie să treacă la o altă abordare, să colaboreze, să facă controale integrate, să facă schimb de date, în așa fel încât să combatem evaziunea fiscală și frauda în sectorul public. Evaziunea este, din păcate, și o cauză și un efect, dar mai ales un efect al lipsei de încredere că banii plătiți de contribuabili sunt folosiți corect în sistemul public.
Reducerea risipei din fondul de sănătate – A doua direcție importantă la care lucrăm este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări, ci la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate. În urmă cu 10 ani, 2014-2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului român reprezenta 11%, acum au crescut la 14%–16%. Imaginați-vă că asta înseamnă sume foarte mari. De exemplu: 2021 – 49 de miliarde de lei, 2022 – 54 de miliarde de lei, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde de lei, 2025, estimate 77 de miliarde de lei. La întâlnirea cu președintele Casei și ministrul Sănătății am fost informat că avem nevoie de cel puțin încă 10–14 miliarde ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate. Se achită doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate importante. Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finele anului, am ajunge la 16%.
Dacă continuăm tot așa, vă puteți imagina că ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină se va duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu vom reuși să ne echilibrăm bugetele, ci vom continua lucrurile așa cum, din păcate, s-au desfășurat. Acest nivel se apropie de cel din pandemie, din 2020. Doar atunci am mai avut o creștere de la 14% la 16%. În rest, ne-am stabilizat la 11%-12%.Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari cu cel puțin 10% decât creșterea veniturilor, deci direcția nu este bună. În 2024, față de 17% creștere de venituri, avem 23% creștere de cheltuieli.
Reforma administrației publice – Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup unde domnul ministru Attila Cseke este reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanți ai autorităților locale, pentru că ne propunem ca tot pachetul care ține de autoritățile publice să fie pus în practică după consultările și împreună cu dânșii. Aici ne referim atât la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să-l îndeplinim, dar și la celelalte măsuri care țin de câteva componente importante pentru administrația publică locală, care este o coloană vertebrală a administrației românești și pe care trebuie să o punem în valoare în anii următori mult mai mult decât am făcut-o în anii anteriori. Este nevoie să creștem capacitatea administrativă, să își poată încasa impozitele – ai datorii, nu beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu îți achiți datoriile.
Descentralizarea jocurilor de noroc – O a doua componentă importantă este partea de descentralizare. S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu este suficient să te autorizezi la nivel de țară, este nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă – poate să fie tot orașul, sau să nu fie nicio stradă, sau să fie doar un cartier – unde, pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea. Atunci, comunitățile locale vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau doar într-o anumită zonă, unul sau 100. Avem o grămadă de active în paragină în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu își piardă posturile, nu au susținut această descentralizare. Am putea avea amenajări în aproape toate orașele pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă nu au un teren părăginit în proprietate, nu pot să aducă un plus acolo. Trebuie să încheiem acest proces pe care îl anunțăm de foarte mult timp.
Reforma administrațiilor locale – O componentă importantă este să avem administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul, care să țină loc de realități și de numărul de locuitori. Avem orașe în România care au 1.900 de locuitori, salarizarea aparatului primăriei și numărul de angajați este la nivel de oraș. Avem municipii cu 11.000–15.000 de locuitori, ar trebui să fie peste 50.000. Din nou, normările trebuie făcute pe baze reale și avem autorități publice locale multe, de toate culorile politice, din toate județele, care au dovedit că pot funcționa cu mult mai puțini angajați, pot fi eficienți, performanți. (…) În aproximativ 2.500 de localități din cele 3.300 din România, dacă Guvernul României sau un consiliu județean nu alocă finanțări, ei nu-și pot plăti salariile. O bună parte din administrație este subvenționată. Tot pe componenta de eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu gradul de încasare al impozitelor. Nu poți să nu îți faci treaba la nivel local și să aștepți ca Guvernul României să-ți aloce toți banii și să-ți acopere lipsa de performanță pentru că nu dorești să îți deranjezi electoratul sau pentru că ai un prieten care și-a construit un P+2 în centrul comunei și nu îi vezi de peste drum de primărie casa construită fără autorizație. Nu va mai putea funcționa acest sistem.
Pensiile speciale și vârsta de pensionare pentru magistrați – Aș încheia acest pachet de priorități cu unul dintre jaloanele pe care trebuie să le atingem. Este vorba de pensionarea magistraților. Vă rog să extindeți ceea ce vă spun la componenta de pensii speciale, care trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul doi. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus să o caut și să îi duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Acesta este un lucru care nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată de 25 de ani, dacă rețin bine, după care te poți pensiona, dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea. Trebuie să creștem această perioadă, la 30–35 de ani, în așa fel încât pensionarea să se poată face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România, în afară de cele unde este nevoie de forță sau unde ești în condiții grave, nu unde ai o cameră de luat vederi sau un calculator în față. Pentru toate celelalte profesii, voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard, pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani nu va mai avea cine să ne plătească pensiile. Astăzi, există o prevedere interesantă. Pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? În general, cam un salariu net plus 40%–50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut este mai mare decât ultimul salariu net. Asta înseamnă, de fapt, că pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem de tip public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred. Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net și fără să mai pui că nu mai mult decât ultimul salariu, ci poate să se ia o perioadă, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează.
Vom discuta în perioada următoare în așa fel încât să ajungem la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să putem veni cu o soluție corectă atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recâștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre. Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare care să nu scadă veniturile – subliniez asta – dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de miliarde de euro și să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, în așa fel încât să știi că în fiecare an de vechime, fiecare treaptă ierarhică înseamnă un bonus salarial, dar asta ține de experiență, de performanță. Este o chestiune de predictibilitate și de carieră profesională.
Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu fim în situația în care, într-adevăr, am putea să avem o plecare masivă din sistem. Când a venit vârsta mică de pensionare, acum câțiva ani de zile, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează. Când s-au aplicat de pe o zi pe alta condițiile foarte avantajoase, nu am văzut să fie dezbateri foarte mari. Sper să venim cu o propunere bună care, pe de o parte, să rezolve acest jalon, de care depind câteva sute de milioane de euro.
Sesiunea de întrebări și răspunsuri:
Î: După fiecare rând de alegeri se spune că poporul are mereu dreptate. Românii au ales direcția pro-europeană. Dar același popor vrea 200–300 de parlamentari. Aveți vreo măsură care să meargă în direcția aceasta?
R: Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari, dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vreți să facem acțiuni de imagine – și asta e, am priceput, am făcut 20 de ani asta –, deci proiecte care au finalitate, trebuie un suport pentru ele. Când va fi acest suport, vă promit că veți vedea susținere din partea mea, fără un fel de echivoc. Dar nu îmi place să spun unii vor și alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Cu o atitudine de bună înțelegere într-o coaliție mare, care nu e ușor de gestionat, ține de o imensă responsabilitate în România.
Î: Despre reforma în administrația locală. Am înțeles de la dvs. că se va reduce numărul de angajați din primării și poate din structurile din subordinea acestora. Vom vedea însă pe viitor și eventual o reducere a numărului de primării, poate pentru următorul ciclu electoral, dar să înceapă reglementarea din momentul acesta pentru a pregăti terenul pentru următoarele alegeri. Cum poate funcționa asta?
R: Eu am zis că se vor stabili noi norme care să țină cont de populația reală și de actualele realități. Vor fi probabil primării la care, personalul fiind umflat, vor trebui să își reducă personalul. Vor fi alte autorități – primării, consilii județene – care au un personal calculat corect, care vor avea spațiu să își angajeze personal dacă va fi cazul. Asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă și va exista o flexibilitate din partea primăriilor să își gestioneze aceste aspecte de personal, atât prin partea de grilă de salarizare maximală dacă primești bani de la stat, dar și prin partea de organigramă. În mod cert, în multe locuri va fi o reducere de personal, pentru că o parte din administrațiile locale au personal excedentar. Nu trebuie să fugim de această chestiune. Din ce privește componenta de reducere a numărului de unități administrative prin comasări, fuziuni ș.a.m.d., aceasta ar putea să fie un subiect care să fie discutat la modul serios, după ce acest prim pachet este pus în practică, și oricum, după practica pe care am văzut-o în toate țările, în general fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat, pentru mandatul următor. Chiar dacă s-ar discuta aceste lucruri în această perioadă, aplicarea lor foarte probabilă nu s-ar putea face decât în 2028. Din punctul meu de vedere, e bine să ne concentrăm pe ceea ce suntem cu toții de acord astăzi, pe ce e necesar și generează efecte imediate. Avem și o presiune de timp, iar după ce vedem care sunt efectele acestor măsuri, după ce evaluăm cum funcționează administrația, se poate în 2026–2027 să se discute despre asta. Ceea ce spuneți în legătură cu, să spunem, o a doua componentă de reformă a administrației, pe partea de reducere a numărului de unități administrative – în ce fel se va face, aici sunt abordări diferite. La final, cred că trebuie să avem o administrație mai eficientă în serviciul cetățenilor, mai performantă și un factor de dezvoltare. Nu doar o clientelă.
Î: Ați spus că acestea de le-ați prezentat astăzi au acordul, presupun, al coaliției. Că spuneți că ne-am pus de acord.
R: Aceste aspecte de reforme de principiu – există un acord de principiu pentru ele. Grupul de lucru care va fi format săptămâna următoare va lucra pe toate aceste componente, inclusiv pe partea de impozitarea proprietății, în așa fel încât în a doua jumătate a lunii iulie să venim cu un pachet care să vină cu detalii. Dar mi s-a părut normal să știți la ce se lucrează. Urmează ca cei care lucrează în aceste echipe de lucru să comunice la momentul respectiv propuneri concrete pe cifre, pe date, analize comparative. Vor fi dezbateri, vom primi propuneri, sugestii de la colegii din administrația publică locală, consiliile județene, primării, în așa fel încât să venim cu cea mai bună formulă, care, pe de o parte, să facă administrația mai funcțională și mai performantă, dar și să nu dezechilibreze tot.
Î: Data de 15 octombrie e practic data când Comisia va evalua toate aceste măsuri pe care guvernul le ia. Dacă totuși în luna octombrie guvernul nu strânge destui bani la buget sau dacă reprezentanții Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de aceste măsuri, există posibilitatea să vedem o majorare a TVA-ului sau noi taxe pentru români?
R: În luna octombrie va fi într-adevăr o evaluare și până atunci ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri care țin, așa cum v-am spus, de jaloane, de eșalonarea investițiilor, de prioritizarea acestora, de componenta de impozitare a proprietății. Avem deci câteva lucruri care trebuie făcute în această vară, înspre toamnă. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene. Nu doar ca un prim pas pentru asta, dar și pentru o stabilizare, în așa fel încât din octombrie încolo să lucrăm la probleme mai mici, probleme ce țin de aspecte pe care le poți rezolva de pe o zi pe alta și să nu fim puși în situația în care să recurgem la alte creșteri de taxe și impozite. Dar aici trebuie să discutăm deschis. Nu e vorba despre ce vrea guvernul. Niciun guvern nu vrea să crească taxe și impozite sau să scadă cheltuieli – să ne înțelegem bine. Mai ales dacă țin de salarii. Aici discutăm de o situație dificilă prin care trebuie să trecem, iar această perioadă dificilă sper să fie cât mai scurtă. Va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală și dacă nu facem erori. Sper să ținem această direcție.
Î: Domnule Bolojan, aș vrea să vă întreb dacă în ultimele zile v-ați sfătuit cu Nicușor Dan pe tema acestor noi măsuri.
R: Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental. Sunt prinse în protocolul de guvernare, sunt parte a programului de guvernare și deci e nevoie să-l punem în practică. Cu cât au suport mai mare din partea partidelor din coaliție, cu atât capacitatea de a le pune în practică e mai mare. Pe componenta de apărare, de politică externă, lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.
Î: Ați enumerat o serie de măsuri așteptate de populație. Mă refer mai ales la reorganizarea consiliilor de administrație, indemnizațiile aferente, acea reducere a societăților de la 1400 la 200. V-aș ruga să ne dați și un orizont de timp – când credeți că vor fi funcționale asemenea măsuri și cu ce economii la bugetul României. Și v-aș mai întreba dacă toate aceste chestiuni le-ați agreat inclusiv cu domnul Grindeanu care spunea că trebuie să se țină mai mult cont de PSD în al doilea pachet.
R: Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet și m-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri. Mi se par pertinente și vom ține cont de ele. Nu văd niciun fel de problemă și orice fel de propuneri vin de la partidele care sunt parte a coaliției, care sunt de bun augur sau care vin să îmbunătățească, nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune și mai eficiente. În ceea ce privește timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație ar trebui aprobată cel mai târziu în august, iar partea de efecte ar trebui să o vedeți treptat din perioada următoare și până la finalul anului. Sunt societăți comerciale la care oamenii care sunt în funcții înțeleg că au sărit peste cal și își vor reveni, sunt societăți cu oameni foarte performanți, cu contracte blindate, care s-ar putea să nu revină. Va dura mai mult, dar veți vedea aceste lucruri și fiecare leu economisit – și puteți face calcule – fiecare leu care se economisește din reducerea de cheltuieli, menținerea rețetelor de cost sub un anumit control, dintr-o vânzare la un preț mai bun și tot ce înseamnă acest pachet de bună guvernare a societăților de stat, înseamnă foarte mulți bani care vor intra în bugetul de stat. Dacă e să fac o apreciere după aceste 2 săptămâni de când sunt în guvern, vă spun că dacă România nu își mai risipește, țara are un potențial foarte mare. Dar nu trebuie să ne mai batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, veți vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne așteptăm.
Î: Aș dori să știu dacă veți achiesa și dumneavoastră la propunerea pe care a făcut-o vicepremierul Anastasiu în ceea ce privește reducerea venitului benevol cu câte 20% pentru a transmite un mesaj de solidaritate socială, dat fiind că am văzut că azi un ministru de-al dvs. a făcut acest pas. Ați face și dvs. acest pas?
R: Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste. Dar fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri.
Î: Cum vedeți atitudinea pe care o are PSD față de guvern în condițiile în care seamănă mai mult cu fostul guvern Nicu și Marvel, cu critici din partea social-democraților? Critici făcute publice, nu de dvs. într-o întâlnire față în față.
R: Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea pe care o acordă programului guvernamental. Și din nou, trebuie să discutăm deschis. Gândiți-vă, a fost o retorică pe care partidele din România au folosit-o ani de zile. Ea a fost invalidată de realitate. Nu poți trece de la o retorică diferită de pe o zi pe alta. Trebuie să fim conștienți de asta. Aceste măsuri nu sunt măsuri pe care și le-a dorit premierul sau partidele. Sunt măsuri impuse de o realitate și de o situație dificilă în care am ajuns. Înțelegând dificultățile prin care și cetățenii trec în această perioadă, nu ne așteptăm la aplauze pentru acest lucru. Aceasta e o perioadă tranzitorie. Cu cât o trecem mai repede și cu cât rămânem mai consecvenți, să nu revenim la practici care nu ne-au ajutat deloc, cu atât le explicăm mai mult românilor că nu există nimic gratuit și că cineva plătește acea gratuitate sub o formă sau alta și că trebuie să ne gospodărim mai bine banii, cu atât vom fi într-o situație mai bună, într-o perioadă mai scurtă. Ca să completez: nu va mai putea fi decontată nicio altă măsură într-o etapă viitoare.
Î: Spuneați că ar fi nevoie de o închidere a societăților care sunt pe pierderi mai mulți ani. La TAROM am avut 16 ani la rând când compania a mers în pierdere. Ce viitor ați avea pentru aceasta chiar dacă a raportat un profit? Ar fi nevoie de o privatizare în anii următori?
R: Nu am o soluție pe care să v-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la TAROM. Dar cred că este mult loc de mai bine la TAROM. Cred că orice am spune, mă gândesc la companii care au plecat fix din situația TAROM în urmă cu 20 de ani. Uitați-vă la Polonia, unde este compania națională. Și cred că cei care au fost în conducerea TAROM ar trebui să se gândească unde suntem noi. Cred că spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de o companie românească administrată profesionist, cu personal dimensionat corect, cu flote cumpărate cu cap, și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bune. Pentru asta trebuie management mult mai bun, de stabilitate, și cu un plan și o strategie. Acum activitatea, ani de zile, câte un an de zile au fost schimbați 3-4 manageri la TAROM. Un manager pe câteva luni poate să administreze astfel de societăți performante? Nici la o societate mică nu ar merge, dar apoi aici?
V-am spus că o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată cu profesioniști și, în mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român de unde fac profituri importante. Toate companiile, indiferent de capital, străin sau românesc – aici nu e vorba de acționari împotriva unui grup de companii. Ci de a te asigura de echitate în condiții de piață.
Î: În 2023, chiar PNL depunea un proiect în Parlament, trecut de Senat și blocat la Camera Deputaților, ca multinaționalele să nu mai poată deduce cheltuielile pe serviciile realizate pe companii din străinătate. Se dorea această limitare a externalizării profitului și mai prevedea proiectul și că cei care continuă să facă asta sunt sancționați cu 200% din valoarea acestei deduceri. Am putea vedea această măsură în aceste pachete?
R: Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plată a impozitelor, cu atât e mai bine. În măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-aș susține. Au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns în guvernare și trebuiau să voteze împotriva propunerilor. Dacă participi la un proiect, să știi că îl votezi în orice situație.
Î: Ați vorbit pe larg despre cheltuielile foarte mari cu personalul sanitar. Acum puțin timp, dl ministru al Sănătății a spus că pe masa guvernului nu există o propunere de tăiere a sporurilor a personalului medical. Ați zis că sunt cheltuieli foarte mari raportat la cazurile raportate. Pe ce cifre v-ați bazat?
R: Cheltuielile salariale sunt asigurate mai mult de jumătate fără nicio legătură cu numărul de cazuri rezolvate de spital. Ne bazăm pe reglementările în vigoare, nu pe altceva. Eu am spus, nu că avem creșteri foarte mari, avem creșteri pe care nu le mai putem suporta în ritmul acesta. Că nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există nicio legătură între activitatea spitalului și ce constituie cheltuielile lui. Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor în sănătate. Fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care i-o prevede legea. Am fost președinte de consiliu județean, puteam să îmi dau spor de fonduri de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut absorbții de fonduri europene. Dacă mă duceam până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor cu salarii mai mici decât mine? Dincolo de mecanismele pe care ți le permite legea, poți să reglezi sporuri. De exemplu, ai o secție de TBC. Ai un spor între minim și maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din 10 paturi, te duci la sporul maxim, dacă spitalul este în pierdere și face arierate. Bun, dacă erau 9, capacitatea de contaminare era mai mare. Și faci un calcul. Dar managerii de spitale nu sunt plătiți ca să stea cu mâna întinsă și să le dea bani, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficienți și să ofere servicii mai bune și să plătească personalul corect și cinstit.
Î: Eu revin la povestea fără sfârșit, ANAF. Ați spus că există societăți comerciale avertizate că sunt controlate. Ce măsuri intenționați să luați, măsuri de reformă pentru creșterea capacității ANAF de combatere a dezinformării și ce rol va juca SRI sau alte servicii de informații, sau dacă vor juca un rol? Că Nicușor Dan a avut propunere în acest sens.
R: Conducerea ANAF, cred că știți că nu poți să acumulezi datorii imense și să nu te întrebe cineva ani de zile ce faci, fără să te ajute cineva din sistem. Așa s-ar prezuma. Trebuie să se ia măsuri încât aceste lucruri să fie reduse la maximum. Sunt convins că noul președinte al ANAF va prezenta în perioada următoare toate măsurile pe care le ia în ideea de a combate această situație, de a face instituția mai eficientă, în așa fel încât față de oamenii din ANAF, aceste cazuri marginale, dar pe care le gestionează oameni de decizie, să fie reduse la maximum, astfel încât să fie una cât mai eficientă posibil, și veniturile pe care statul le are de încasat să fie încasate în proporție mare.
Î: Legat de rolul serviciilor în gestionarea evaziunii sau combaterea evaziunii fiscale?
R: Orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate da, care are responsabilități în acest domeniu, de la parchete care țin de evaziune și criminalitate, inclusiv SRI, este binevenit, cât timp se respectă prevederile legale.
Î: O singură mențiune. Atunci cum cum știu că se fac controale la o firmă sau că aceasta face parte din rețeaua de interese a serviciilor?
R: Controalele trebuie făcute în principal pe baza unor analize de risc. ANAF nu este încă digitalizat, capacitatea lor de a identifica unde sunt problemele este destul de scăzută, iar randamentele de încasare lasă de dorit. Problema este nu să controlezi societățile unor acționari, ci societățile care fac evaziune în mod clar. Din datele pe care un soft specializat le analizează, rezultă clar că sunt niște probleme. Gândiți-vă, ai niște adaosuri foarte mari. Ai o firmă unde aceiași acționari duc firme în insolvență de la o zi la alta. Și vezi că e același acționar, înseamnă că acționează premeditat. Dacă ai date fiscale, te duci și îl întrebi altfel. El continuă. Avem 10 de miliarde care sunt generate de un grup de companii care probabil au un grup în spate.
Î: După 2 săptămâni de când sunteți la guvern și având în vedere aceste pachete, care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar anul acesta și eventual pentru anul viitor?
R: Noi facem tot ce e posibil ca angajamentele pe care le-am făcut și planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul, de a ne menține, de a trăi pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o în anii trecuți, să o facem anul acesta și anul viitor. Nu vom putea să fim la 7% sub nicio formă. Nu avem nicio soluție pe tema aceasta. Facem tot ce e posibil și toate măsurile sunt luate încât să fim în jur de 8%. Dar nu mi-e ușor să vin cu cifre care nu au astăzi un fundament. Și anul viitor trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.
Î: Astăzi ați primit-o pe doamna Șoșoacă. Cum ați privit propunerile doamnei Șoșoacă și dacă puteți opractică vreo măsură înaintată de dumneaei?
R: În condițiile în care un parlamentar sau europarlamentar solicită o ședință, mi se pare normal să-l primesc. În fiecare discuție avută în această perioadă cu sindicatele, patronatele, parlamentari, consiliul tripartit, guvern, fiecare a venit cu mai multe idei. Unele puteau fi puse în practică, iar altele nu. Unele sunau bine, adică să anulăm tot ce prevedem în ordonanță. Dar ar însemna ca România să nu aibă deficit și să se afle într-o situație bună.
Î: De la începutul anului viitor, impozitul pe proprietate s-ar putea calcula diferit în funcție de evaluarea proprietăților, nu de suprafață însă. Potrivit informațiilor noastre, acea platformă de la Ministerul Finanțelor nu este gata încă, așadar măsura ar putea fi amânată un an și se caută o variantă de calcul la impozitul pe proprietate în această perioadă. Ce variante sunt în acest moment și cum s-ar putea modifica acest calcul al impozitului pe proprietăți? Și se va introduce tot de la începutul anului viitor o taxă pentru mașini poluante? Ce variante sunt? Ce ar trebui să știe românii?
R: În ceea ce privește impozitul pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale, astfel încât să reflecte cu acuratețe valoarea proprietății. Această valoare a proprietății este dată și de suprafață, și de localizarea într-o anumită zonă a unei localități, de rangul localității (comună, reședință de județ). Toți acești indicatori vor fi analizați și în funcție de ghidul notarial sau de evaluările pe care le vor face primăriile pentru stabilirea valorii proprietăților, vor fi stabilite mecanismele de impozitare, procente din valoarea pe care se calculează, astfel încât să reflecte valoarea de piață. Asta ar presupune, de exemplu, că pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ și așa mai departe. Trebuie să reflecte această valoare de piață. Ea va fi calculată în perioada următoare și va fi un pachet pe care ni l-am asumat că îl punem în practică și anunțăm până la 1 septembrie, astfel încât primăriile și autoritățile locale să vină cu bugetul local, să îl poată pregăti și să poată face calculele și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor. Cealaltă taxă este un jalon pentru care e responsabilitatea Ministerului Transporturilor, care în această vară va veni cu o propunere completă.
Î: Precizare la reforma salarizării care a fost amânată de mai mulți ani. E posibil să avem această reformă la finalul anului?
R: Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni. Cu cât limită posibilitatea de a influența prin mecanisme de tip sporuri legislația salarizării, cu atât e mai bine.
Î: Dacă în efortul acesta de transparentizare a companiilor de stat veți mai permite ca o regie precum RAAPPS să vândă proprietăți publice, fie ele și în domeniul privat al statului, fără să anunțe cine le cumpără?
R: Vom asigura și transparența și la RAAPPS. Dacă atunci când am fost secretar general v-am dat lista tuturor chiriașilor și toate proprietățile, vă dați seama că le primiți și pe astea.
Î: Bună ziua. Vreau să vă întreb cum regândiți reforma pensiilor speciale și pe cele ale magistraților ca această reformă să nu mai fie atacată în instanțe sau la CCR?
R: Orice proiect poate fi atacat la CCR, dar cred că dacă tratezi lucrurile cât se poate de serios, nu faci proiecte doar pentru a bifa un anunț public. Ele trebuie făcute temeinic, încât să respecte prevederile legale. Asta vom face pentru toate proiectele de legi pe care le vom propune, inclusiv pentru acest domeniu de care m-ați întrebat.
