Europa negociază. România trebuie să se trezească – prima reacție a IMM-urilor românești la propunerea Comisiei Europene privind Bugetul UE 2028 – 2034

O analiză comparativă a Cadrului Financiar Multianual CFM 2028 – 2034: este propunerea Comisiei aliniată cu prioritățile IMM-urilor?

1. O ambiție comună subminată de divergențe structurale

Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) și Comisia Europeană împărtășesc o ambiție strategică comună: construirea unei Europe reziliente, verzi și competitive. Cu toate acestea, în timp ce Comisia pune accentul pe o arhitectură bugetară consolidată, FICSIMM atrage atenția asupra riscului de pierdere a coeziunii teritoriale și de excludere a IMM-urilor. Simplificarea pilonilor de politică din cadrul CFM riscă să conducă la centralizarea deciziilor și la diluarea abordărilor bazate pe specificul teritorial. În schimb, FICSIMM solicită descentralizare, implicarea părților interesate și alinierea finanțărilor la nevoile regionale. Ambiția Comisiei este, poate, îndrăzneață, dar fără incluziune structurală, decalajele de implementare riscă să se adâncească.

2. Competitivitatea IMM-urilor rămâne insuficient integrată

Propunerea privind Cadrul Financiar Multianual introduce un Fond European pentru Competitivitate ambițios, însă IMM-urile nu sunt poziționate explicit ca beneficiari principali. Viziunea FICSIMM plasează IMM-urile în centrul inovației, incluziunii și rezilienței regionale, solicitând instrumente dedicate precum Facilitatea pentru tranziția verde a IMM-urilor și inițiativa IMM-uri digitale pentru regiuni inteligente. În absența unor căi clare de acces, IMM-urile riscă să rămână excluse din ecosistemele tehnologice avansate și din ciclurile de investiții verzi. Prioritățile orizontale nu pot înlocui instrumentele țintite – iar această lacună critică nu este încă abordată în mod corespunzător în actuala propunere de buget.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

3. Comasarea Politicii de Coeziune cu Politica Agricolă Comună (PAC) este fragilă conceptual și riscă să amplifice zonele de subdezvoltare

FICSIMM a avertizat în mod constant asupra riscului de diluare a Politicii de Coeziune prin comasarea acesteia cu alte linii de finanțare. Integrarea propusă de Comisie între Coeziune și PAC în cadrul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat (PNRP) este percepută ca o subminare a echității teritoriale și a identității politicilor publice. Această poziție pare să fie împărtășită și de Parlamentul European, europarlamentarul Siegfried Mureșan confirmând că Legislativul va respinge această comasare. FICSIMM salută această poziție și reiterează că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să rămână piloni distincți, fiecare cu propriile obiective, mecanisme de guvernanță și logici bugetare. Dezvoltarea teritorială nu poate fi eficient realizată prin comprimare administrativă.

4. Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat (PNRP) pot avea potențial, dar necesită guvernanță transparentă

Noul cadru al PNRP ar putea, teoretic, să sprijine o subsidiaritate mai mare și asumarea locală a deciziilor. Totuși, propunerea de CFM nu oferă claritate în privința guvernanței, a implicării părților interesate și a metodologiilor de evaluare care ar trebui să guverneze aceste planuri. FICSIMM subliniază că IMM-urile, autoritățile locale și societatea civilă trebuie implicate formal în elaborarea și monitorizarea PNRP-urilor. În absența unei participări reale, aceste planuri riscă să devină instrumente de tip top-down, cu impact limitat la nivel local. Prin urmare, acest model are nevoie de garanții solide pentru a putea deveni un vehicul viabil de dezvoltare regională.

5. Finanțarea bazată pe performanță nu trebuie să penalizeze diversitatea regională

Inspirându-se din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Cadrul Financiar Multianual propune finanțări condiționate de atingerea unor jaloane. FICSIMM avertizează că criteriile stricte de performanță pot dezavantaja regiunile cu constrângeri structurale, în special pe cele aflate în zone de convergență. Este nevoie de un model hibrid, care să combine responsabilitatea financiară cu flexibilitatea teritorială. PNRP-urile trebuie să reflecte capacitățile regionale și specificul socio-economic de la nivel local, nu să impună o condiționalitate unică, standardizată. Un sistem excesiv de concentrat pe rezultate pe termen scurt poate eșua în livrarea unei dezvoltări incluzive și sustenabile pe termen lung.

6. Tranziția verde și cea digitală trebuie să includă IMM-urile în mod structural, de la bun început

Atât propunerea Comisiei privind CFM, cât și poziția FICSIMM acordă prioritate tranzițiilor verde și digitală. Însă, în timp ce Comisia alocă fonduri semnificative pentru priorități legate de climă, tehnologie și energie, nu sunt definite clar punctele de acces pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii, ceea ce împiedică integrarea reală a acestora în procesele de tranziție. FICSIMM propune granturi pentru decarbonizare, mecanisme pentru reziliență energetică și acceleratoare de inovare dedicate IMM-urilor – instrumente care nu se regăsesc în actualul proiect de buget. În lipsa unor mecanisme prietenoase IMM-urilor, aceste tranziții riscă să devină regresive din punct de vedere social și teritorial.

7. Flexibilitatea bugetară trebuie să fie însoțită de predictibilitate juridică și echitate în accesul la fonduri

FICSIMM susține necesitatea unei agilități bugetare într-un context global volatil. Cu toate acestea, dependența CFM de marje nealocate, rezerve și mecanisme de reinvestire a veniturilor ridică semne de întrebare privind predictibilitatea pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În special IMM-urile au nevoie de cadre stabile, bazate pe reguli clare, pentru a-și planifica investițiile și pentru a accesa sprijinul financiar. FICSIMM solicită o distincție mai clară între instrumentele de răspuns la criză și finanțarea de dezvoltare de bază, astfel încât planificarea pe termen lung să nu fie sacrificată în favoarea reacțiilor pe termen scurt.

8. Obiectivele sociale și de egalitate de gen au nevoie de operaționalizare, nu de simbolism

Cerința Comisiei ca 14% din PNRP-uri să fie alocate obiectivelor sociale este binevenită, dar insuficientă. FICSIMM solicită integrarea efectivă a egalității de gen, sprijin pentru antreprenoriatul feminin și al tinerilor, precum și modele de guvernanță incluzivă. Aceste aspecte nu sunt teme marginale – ele sunt centrale pentru sustenabilitatea IMM-urilor, în special în regiunile slab dezvoltate. Formulările actuale din CFM tratează aceste obiective ca praguri de conformitate, nu ca angajamente structurale. Este necesară dezvoltarea unor instrumente operaționale care să transforme aceste priorități sociale în rezultate finanțate și măsurabile.

9. Alinierea Parlamentului European deschide calea pentru corecții constructive

Opoziția declarată a Parlamentului European față de comasarea dintre Politica de Coeziune și PAC creează o oportunitate pentru FICSIMM și partenerii săi. Atât Parlamentul, cât și actorii naționali relevanți – precum IMM-urile românești și reprezentanții regionali – au semnalat riscurile acestei propuneri, ceea ce permite reorientarea CFM către un model mai echilibrat. FICSIMM propune un mandat de negociere care să protejeze identitatea distinctă a politicilor, vizibilitatea IMM-urilor și echitatea teritorială. Un dialog constructiv cu Parlamentul și Consiliul va fi esențial pentru restabilirea coerenței politicilor și a încrederii părților interesate.

10. De la ambiție la implementare: nevoia unei arhitecturi create în colaborare

FICSIMM este de acord că Europa trebuie să devină mai curajoasă și mai rezilientă, însă acest lucru trebuie să se bazeze pe incluziune, responsabilitate și descentralizare. Actualul proiect de CFM este ambițios din punct de vedere strategic, dar fragil din punct de vedere structural. Co-crearea cu actorii regionali și cu cei economici, reguli clare și transparente și mecanisme dedicate IMM-urilor sunt elemente esențiale și nenegociabile într-un buget care să poată fi implementat eficient. FICSIMM rămâne angajată față de o Europă coerentă, construită în jurul IMM-urilor, și face apel la instituțiile europene să transforme convergența retorică într-o convergență operațională până la finalul anului 2026.

România trebuie să conștientizeze de urgență cât de dezavantajată structural este de actualul prim draft al CFM 2028 – 2034 propus de Comisie

Țara noastră continuă să se confrunte cu rate scăzute de absorbție, atât în cazul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și al fondurilor europene structurale clasice. Într-un buget viitor construit pe logica performanței și cu alocări naționale mai reduse, aceste slăbiciuni se pot traduce prin mai puține investiții, reforme întârziate și adâncirea decalajelor de dezvoltare. Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat (PNRP) propuse necesită o capacitate administrativă și strategică solidă, pe care România nu a demonstrat niciodată că este capabilă să o implementeze la scară largă. Dacă guvernul nu reacționează rapid, riscăm să fim depășiți de state membre mai bine pregătite și marginalizați în cadrul principalelor fluxuri de finanțare. Miza nu este doar capacitatea de absorbție – ci abilitatea noastră de a moderniza infrastructura, de a sprijini IMM-urile și de a păstra capitalul uman.

România trebuie să își elaboreze rapid o poziție națională coerentă, incluzivă și solid fundamentată din punct de vedere tehnic cu privire la CFM

Această responsabilitate nu poate reveni exclusiv câtorva ministere care lucrează în spatele ușilor închise. Este nevoie de un proces structurat de consultare, care să implice autoritățile regionale, actorii economici (în special IMM-urile), mediul academic, societatea civilă și parlamentarii. Doar printr-o astfel de colaborare, România poate construi un mandat de negociere care să reflecte nevoile reale și să beneficieze de susținere politică largă. Timpul este scurt: alte state membre își coordonează deja strategiile. Dacă nu acționăm acum, riscăm să intrăm în faza de negociere cu o capacitate de influență limitată, argumente fragmentate și o poziție reactivă. O poziție națională clar formulată și asumată de toți actorii relevanți este esențială pentru ca viitorul buget să servească în mod real obiectivele de dezvoltare ale României.

Tocmai de aceea, România trebuie să constituie de urgență un task force dedicat, cu participare largă, pentru CFM 2028 – 2034

Acest task force ar trebui să includă toți stakeholderii naționali și regionali relevanți, având ca mandat definirea poziției strategice a României, transpunerea acesteia în linii clare de negociere și promovarea ei coerentă în toate platformele europene relevante. O singură voce nu este suficientă: România are nevoie de un cor de mesaje aliniate, venind din partea europarlamentarilor, autorităților locale, organizațiilor de IMM-uri, societății civile, mediului academic etc. Coordonarea nu este o formalitate – este singura modalitate prin care România poate compensa slăbiciunile structurale și își poate afirma și susține interesele în viitorul buget european.

Odată ce poziția oficială a României este stabilită, toți actorii implicați trebuie să devină mesageri activi ai acestei viziuni comune la Bruxelles și dincolo de el

Aceasta nu este doar o sarcină a guvernului, ci o responsabilitate colectivă a tuturor celor care dispun de vizibilitate și influență la nivel european. De la organizații patronale la Comitetul Economic și Social European, de la coaliții sectoriale la parteneriate transfrontaliere, fiecare punct de contact trebuie mobilizat. FICSIMM și partenerii săi sunt pregătiți să contribuie prin documente de poziție, facilitarea dialogului și eforturi de aliniere strategică. Dar pentru ca acest demers să fie eficient, guvernul României trebuie să reunească, să legitimeze și să capaciteze acest efort colectiv. În caz contrar, vom ajunge din nou să vorbim prea târziu și prea timid într-o încăpere în care alții au decis deja.

„Deciziile care afectează comunitățile locale și regiunile nu ar trebui luate exclusiv în capitalele naționale. Credem cu tărie că fondurile europene pot genera un impact durabil doar atunci când deciziile sunt luate cât mai aproape de beneficiarii finali – antreprenorii, autoritățile locale, cadrele didactice și inovatorii care dau viață economiilor regionale. O logică centralistă, de tip top-down, este incompatibilă cu spiritul politicii de coeziune. Principiul subsidiarității trebuie aplicat concret, nu doar invocat. Uniunea Europeană are nevoie de regiuni puternice, iar România trebuie să aibă încredere în ele.” – Mirabela Miron, președinta FICSIMM

„Guvernul României trebuie să se deschidă, cu adevărat și cu credibilitate, către un dialog structurat cu stakeholderii relevanți. Trebuie să co-creăm poziția națională a României privind viitorul buget al UE împreună cu acei actori care înțeleg nevoile reale ale economiei și ale comunităților – și care pot promova activ viziunea noastră la Bruxelles. Nu vorbim despre un exercițiu de comunicare, ci despre o necesitate geopolitică: cu cât consensul intern este mai puternic și mai coerent, cu atât vocea noastră va fi mai bine auzită în Europa. Trebuie să ne organizăm – guvernul și stakeholderii credibili deopotrivă – nu pentru a fi simpli destinatari pasivi ai deciziilor europene, ci pentru a face parte din procesul de configurare a acestora.” – Ana-Maria Icătoiu, vicepreședinta FICSIMM.