OECD avertizează: Migrația masivă și îmbătrânirea populației pun presiune pe economia României / Piața muncii rămâne fragilă în ciuda progreselor recente

Migrația masivă și îmbătrânirea populației pun presiune pe economia României, arată rezultatele unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – „Evaluările OECD privind politicile pieței muncii și politicile sociale: România 2025”.

„Populația aptă de muncă din România se reduce rapid. Această contracție este determinată de ratele scăzute ale fertilității din trecut și de nivelurile ridicate de emigrare. (…) La fel ca în alte țări din regiune, emigrarea a amplificat presiunile legate de îmbătrânirea populației și a contribuit la deficitul de forță de muncă”, se arată în raportul OCDE.

În același timp, creșterea preconizată a ponderii persoanelor vârstnice în România este mult mai modestă decât în țările OECD. Acest lucru este o consecință a longevității relativ scăzute. Speranța de viață actuală este de 76,5 ani în România, față de 80,3 ani în țările OECD.

„Emigrarea la scară largă – la un nivel mai ridicat decât în oricare altă țară OECD – a contribuit la contracția populației, aproape unul din cinci români apți de muncă locuind în străinătate, și la apariția penuriei de forță de muncă (…) Reforma substanțială a pensiilor aprobată în 2023 are rolul de a răspunde presiunii demografice generate de îmbătrânire. Reforma va egaliza vârsta de pensionare între bărbați și femei și o va corela cu creșterea speranței de viață”, mai arată raportul.

Rata de ocupare în România, de 63% în 2023, a fost substanțial mai mică decât media înregistrată în țările OECD.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

„În ciuda unei piețe a muncii în plină expansiune în anii care au precedat criza COVID-19, ocuparea forței de muncă și participarea la piața muncii în România sunt scăzute în comparație cu țările OECD”, potrivit OECD.

Cu o rată de ocupare de 19%, tinerii din România se află la jumătatea mediei OECD de 41% în 2023. Unul din cinci tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani nu era angajat și nici implicat în educație sau formare (NEET) în România în 2023 – cel mai mare procent dintre țările OECD europene. Diferența de ocupare între persoanele cu dizabilități și restul populației a fost de 32% în România în 2022, în timp ce media UE a fost de 21%.

Munca nedeclarată în sectorul privat a fost estimată la 27,1% din valoarea adăugată brută în România în 2019 – cel mai ridicat procent dintre țările UE și aproape dublu față de media UE de 14,8%.

Pe de altă parte, disparitățile regionale sunt excepțional de mari în România. Ratele sărăciei variază substanțial între regiuni – de la 2% în București la peste 30% în regiunile sud-vest și nord-est.

„În România, veniturile gospodăriilor sunt scăzute, iar inegalitățile de venit sunt medii. (…) Rata sărăciei în termeni de venit era de 16,2%, substanțial mai mare decât media OECD de 10,9% în 2021. Diferența între ratele sărăciei din zonele rurale și cele urbane este extremă în România – cea mai mare din Uniunea Europeană. (…) În zonele rurale, rata sărăciei era de 34%, față de doar 6% în orașe”, reiese din raport.

Prea mulți tineri din România nu dobândesc competențele de bază și competențele vocaționale necesare pentru a se integra pe piața muncii.

„În 2022, aproximativ 49% dintre adolescenții de 15 ani nu au atins nivelul minim de competență în matematică, 42% nu l-au atins în citire, iar 44% în științe – valori mult mai mari decât media OECD”, se mai arată în raport.

Salariul minim net a crescut de peste trei ori în termeni nominali în deceniul anterior anului 2023, în timp ce prețurile de consum au crescut cumulat cu 43%.

În ceea ce privește pensiile, în 2023 a fost aprobată o reformă substanțială. Vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat de la 62 la 65 de ani până în 2035, egalizându-se cu cea a bărbaților.

„Reforma a crescut pensiile actuale și viitoare, a sporit progresivitatea beneficiilor și a simplificat modul de calcul, fără a afecta sustenabilitatea financiară pe termen lung”, arată raportul OECD.