Asociația Pro Infrastructură (API) a făcut o analiză la jumătatea anului 2025 privind stadiul proiectelor de autostrăzi și drumuri expres din România și constată că estimările inițiale au fost mult prea optimiste. De fapt, până acum niciun segment rutier nu s-a inaugurat înaintea termenelor anunțate la început de an, iar majoritatea proiectelor au întârzieri importante.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Printre exemplele menționate se numără:

  • Lotul 1 al A7 Buzău-Focșani, inaugurat abia în 11 iulie, deși se estimase februarie-martie.

  • Segmentul A7 Mizil-Buzău Vest a fost finalizat, însă din cauza problemelor tehnice cu tablierul metalic pe trei structuri, deschiderea este amânată, posibil spre august sau septembrie.

  • Drumul expres DEx12 Albota-Pitești a fost dat în trafic cu întârziere de câteva zile față de termenul aprilie-mai.

  • Jumătatea de nord a autostrăzii A1 Pitești-Curtea de Argeș a fost deschisă abia pe 11 iunie.

  • Autostrada de centură A0 Sud, executată de firma grecească Aktor, a fost inaugurată în 30 iunie.

  • Drumul expres DEx4 de la Tureni a fost inaugurat pe 10 iulie, conform previziunilor actualizate.

Până la momentul actual, doar puțin peste 55 km de autostradă și drum expres au fost deschiși circulației în 2025. Pentru perioada rămasă din an, Asociația estimează că vor fi inaugurați aproximativ 119 kilometri, iar în cel mai optimist scenariu, maximum 130 de kilometri.

Proiectele cu restanțe mari includ:

  • Centura Adjud pe A7, promisă încă din 2024, care probabil va fi deschisă doar la sfârșitul anului.

  • Loturile 2 și 3 din Focșani-Bacău (60 km), sector așteptat mai puternic de la UMB, dar fără livrări în 2025.

  • Drumul expres DEx6 Brăila-Galați, cu întârzierea majoră a podului hobanat peste Siret.

De asemenea, pe loturile 3 și 4 din A0 Nord și pe A3 Zimbor-Poarta Sălajului, constructorii chinezi par să rateze termenele, în timp ce UMB pare că poate finaliza lotul 4 al A0 Nord și sectorul de autostradă de la nord de Zimbor, notează API.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

Proiectele Erbașu pe A3 și Porr pe A1, considerate „minuni” de la începutul anului, au fost amânate, însă avansează bine și sunt așteptate să fie gata în vara lui 2026, respectiv cu șase luni înainte de termen.

Tragem iarăși linie: până la final de 2025 mai inaugurăm cam 119 km, adică A7 Mizil-Buzău Vest, A7 Buzău Vest-Buzău Est, A7 Tișița-Răcăciuni (Focșani-Răcăciuni ultra-optimist însă doar Tișița-Adjud Nord în scenariul pesimist), A3 Zimbor-Poarta Sălajului și A0 Nord lotul 4. Ultra-optimist, UMB ar putea livra și hobanatul de la Galați pe DEx6 și mai adunăm încă 11 km, deci un maxim teoretic de 130 km. La sfârșit de 2024, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din țară ajunsese la 1269,87 km. Din păcate visul a rămas doar o nălucă: “în 2025 ne vom apropia de borna 1500 sau chiar o putem depăși în visul unei nopți de iarnă.” Cu un maxim teoretic posibil de 185 kilometri în 2025, abia dacă vom trece de 1450 km, chiar și în cel mai super-optimist scenariu.

Asociația Pro Infrastructură crede că, din nou, a fost subestimată complexitatea lucrărilor și provocările reale ale construcției de infrastructură rutieră în România, iar anul 2025 va aduce mult mai puține deschideri de noi drumuri decât s-a crezut.