sursa foto: Facebook/ FMI
Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale şi bugetare anunţate de Guvern şi atrage atenţia că există riscul ca aplicarea lor să ducă la reducerea drastică a activităţii din construcţii, cu efecte directe asupra întregii economii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenţie, avertizează FPSC, într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului şi miniştrilor Finanţelor, Transporturilor şi Dezvoltării, transmite Agerpres.
Mediul de afaceri din sectorul construcţiilor atrage atenţia că o parte dintre măsurile propuse de Guvern riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanţate prin fonduri europene şi PNRR, în termenele şi bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcţiilor în PIB-ul României în 2025 şi a contribuţiei Construcţiilor la creşterea PIB cu 3,7%.
“Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), singură organizaţie patronală reprezentativă pentru sectorul construcţiilor din România, îşi exprimă profundă îngrijorare cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale şi bugetare anunţate în contextul consolidării fiscale care au un impact sever şi direct asupra stabilităţii sectorului nostru şi implicit asupra stabilităţii întregii economii româneşti. Înţelegând pe deplin nevoia imperativă de reechilibrare bugetară, susţinem reformele structurale orientate către eficientizarea administraţiei, combaterea evaziunii şi digitalizarea aparatului public dar nu putem să nu atragem atenţia că o parte dintre măsurile propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanţate prin fonduri europene şi PNRR, în termenele şi bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcţiilor în PIB-ul României în 2025 şi a contribuţiei Construcţiilor la creşterea PIB cu 3,7%. FPSC este foarte preocupată pentru a găsi soluţii de supravieţuire şi a salva de la concordat, insolvenţă sau chiar faliment măcar o parte dintre firmele implicate în contracte publice, care în acest moment sunt contributoare la bugetul de stat şi care au angajată forţă de muncă, indiferent că sunt firme mari sau întreprinderi mici şi mijlocii”, se arată în document.
În acest context, FPSC vine cu propuneri de măsuri în sprijinul mediului de afaceri din construcţii, fără a se pune o presiune suplimentară pe buget.
Prima propunere se referă la prioritizarea proiectelor funcţie de stadiul fizic şi posibilitatea de finanţare ţînând cont şi de numărul de contracte şi valoarea lor pentru fiecare firmă implicată, în perspectiva evitării închiderii bruşte a activităţii unor firme.
“Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui să rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-şi putea continuă activitatea în regim de avarie şi a evita şomaj masiv sau chiar falimente. Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate şi nefacturate se vor factură şi achita, înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acordă un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile)”, spune FPSC.
Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate dar care nu au început şi nu sunt pe listele de prioritate, garanţiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de 5 zile de la semnarea contractului să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării. Garanţiile deja depuse pentru contracte semnate, dar încă neîncepute şi care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, să fie restituite imediat constructorului, este o altă propunere a constructorilor.
În al treilea rând, aceştia solicită reducerea perioadei de menţinere a garanţiei după recepţia la terminarea lucrărilor la maximum 3 ani pentru lucrări noi şi la maximum 1 an pentru lucrări de reparaţii.
“Solicităm această în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinaţia ‘garanţie de bună execuţie” pe baza experienţei care a dovedit că aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus. Solicităm că valoarea cumulată a garanţiei de bună execuţie şi sumele reţinute să nu depăşească 5%. Compensarea tuturor obligaţiilor de plată ale operatorilor economici pentru lucrările executate cu obligaţiile de plată ale statului. În noile condiţii, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuţiile pentru sumele neîncasate. Lucrările puse în funcţiune să fie recepţionate parţial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanţiilor de bună execuţie. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepţiile parţiale/la terminarea lucrărilor)”, sunt alte măsuri propuse de patronatele din construcţii.
De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri din construcţii vor crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare şi a altor proiecte, precum şi crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31.12.2026.
“Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susţinerea lucrărilor şi să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanţiilor cerute de instituţiile bancare. Finanţarea trebuie reglementată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susţine din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat”, explică aceştia.
În plus, ei propun anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro sau stabilirea unor criterii de aplicare.
“În forma actuală, obligaţia este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creşterile de preţuri, problemele cu forţă de muncă etc. Armonizarea obligaţiilor de plată aferente salariilor din construcţii cu cele din economia naţională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferenţa dintre salariul minim din construcţii şi salariul minim naţional la care se adaugă 300 lei exceptaţi deja în toată economia, mai puţin în construcţii, adică 532+300=832 lei”, mai cere FPSC.
În opinia constructorilor, măsurile propuse de pot să contribuie la o susţinere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru această perioadă dificilă.
”Totuşi, ne exprimăm îngrijorarea că, urmare a aplicării recentelor măsuri fiscale, există riscul reducerii drastice a activităţii din construcţii, cu efecte directe asupra întregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenţie. În acest sens, subliniem că în primul trimestru, conform datelor INS, construcţiile au fost singurele care au salvat creşterea economică. În primul trimestru din acest an, creşterea PIB de 0,3% s-a obţinut prin creşterea înregistrată în sectorul construcţiilor de 9,9%. Perspectiva este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât, în anul 2024, amânarea plăţilor la programele finanţate, dar şi eliminarea facilităţilor de care au beneficiat lucrătorii din acest sector, au făcut ca valoarea adăugată brută din construcţii să se reducă cu 2,6% (sursă INS). Vă asigurăm de toată disponibilitatea noastră pentru a găsi cele mai bune soluţii în scopul depăşirii acestei perioade dificile”, mai spune FPSC.
