Strategia UE pentru regiunea Mării Negre: securitate, conectivitate și investiții

Viziunea UE este ca regiunea Mării Negre să fie un spațiu sigur, interconectat și prosper, ancorat în valori comune și cooperare regională. Strategia UE recunoaște Marea Neagră ca o poartă cheie care leagă Europa de Caucazul de Sud, Asia Centrală și care trebuie susținută de investiții în transport, energie și infrastructură digitală, pentru a spori conectivitatea și comerțul. Această strategie reunește instrumentele interne și externe ale UE într-un singur cadru, potrivit abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea Mării Negre.

În cadrul Global Gateway, UE își propune să mobilizeze investiții, să aprofundeze parteneriatele și să ofere beneficii tangibile prin abordarea Team Europe. Noua abordare strategică a UE pentru regiunea Mării Negre propune multiple căi pentru a consolida cooperarea cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Türkiye, Armenia și Azerbaidjan, precum și cu parteneri și organizații relevante.

În centrul acestei strategii se află un proiect politic: promovarea păcii și securității, dezvoltării economice și consolidării democratice într-o regiune tot mai supusă presiunilor geopolitice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„DP World a recunoscut de mult semnificația strategică a Mării Negre. De fapt, prima investiție a companiei în Europa a avut loc în 2004, când am început să operăm Terminalul de containere Constanța Sud în România – acum cel mai mare port de containere de la Marea Neagră. În urma anunțului unui program de investiții de 130 de milioane de euro făcut anul trecut, facilitățile includ acum un terminal RO-RO cu capacitatea de a manipula până la 80.000 de vehicule pe an în perioadele de vârf și un terminal pentru „project cargo”, destinat manipulării mărfurilor neobișnuit de mari sau grele. Aceste investiții vor extinde terminalul Constanța la peste 800.000 m² – aproape triplând suprafața sa inițială – și vor crește fluxurile de marfă cu aproximativ două milioane de tone pe an”, potrivit unei postări făcute de Kris Adams pe LinkedIn, vicepreședintele executiv al regiunii Europei de Est.

DP World este una dintre cele mai mari companii globale de logistică și operare portuară din lume, cu sediul central în Dubai, Emiratele Arabe Unite. A fost fondată în 2005, prin fuziunea Dubai Ports Authority și Dubai Ports International și administrează și operează porturi maritime, terminale containerizate, zone logistice și parcuri industriale pe mai multe continente. Este prezentă în peste 65 de țări, cu o rețea de peste 150 de operațiuni în porturi și logistică. Portofoliul său include transport maritim, feroviar și rutier, dar și servicii de comerț electronic și lanț de aprovizionare. În România, DP World operează terminalul de containere din Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră.

Trei piloni pentru viitoarea cooperare UE – Marea Neagră 

• sporirea securității, stabilității și rezilienței;
• promovarea creșterii durabile și a prosperității;
• promovarea protecției mediului, reziliența și pregătirea pentru schimbările climatice și protecția civilă.

Implicarea UE în regiunea Mării Negre

• Consolidarea parteneriatelor: Întărirea legăturilor bilaterale și trans-regionale, inclusiv cu Marea Baltică, pentru securitate și prosperitate.

• Securitate și soluționarea conflictelor: Sprijin pentru pace, mediere, dialog, dezamorsarea minelor, monitorizarea încetării focului și construirea păcii incluzive.

• Stat de drept și democrație: Consolidarea rezilienței societale, independența justiției, combaterea corupției, criminalității organizate, securității cibernetice și dezinformării; promovarea drepturilor fundamentale și egalității de gen.

• Integrarea pieței energetice: Facilitarea tranzacționării energiei, diversificarea surselor, generarea regenerabilă, competitivitate industrială și securitate energetică.

• Eficiență energetică și decarbonizare: Reducerea consumului și emisiilor, sprijinirea tranziției către economie cu emisii reduse.

• Dezvoltarea infrastructurii: Transport, energie și digitalizare, conectate la Rețelele Transeuropene.

• Comerț și investiții: Creșterea comerțului, atragerea investițiilor, acces la materii prime strategice.

• Pregătire și reziliență: Anticiparea și gestionarea amenințărilor, protecția infrastructurii critice și creșterea capacității de recuperare.

• Protecția mediului și schimbări climatice: Restaurarea ecosistemelor, protecția economiei albastre, reziliența comunităților de coastă și promovarea practicilor durabile.

• Educație, competențe și cercetare: Cooperare între cercetare și educație, dezvoltarea competențelor și politicilor de ocupare.

• Industria apărării: Cooperare în dezvoltarea activelor industriale de apărare.

• Cultură: Schimburi culturale pentru creștere, reziliență și valori comune.

Pe termen scurt și cu un sentiment de prioritate datorită războiului de agresiune al Rusiei, Comisia și Înaltul Reprezentant propun înființarea unui Centru de Securitate Maritimă a Mării Negre.

Ce va include acest centru?

• schimb de informații în timp real privind situația de securitate, cu sisteme mai integrate și interoperabile, inclusiv prin intermediul Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă, și prin deschiderea platformelor UE de schimb de informații și furnizarea de servicii de către agențiile UE către Ucraina și statele riverane cu aceleași valori ori de câte ori este posibil;
• monitorizarea infrastructurii maritime critice, inclusiv cabluri submarine, instalații offshore, operațiuni de energie eoliană și de gaz de-a lungul țărmurilor României și Bulgariei și capacitățile maritime aferente, folosind tehnologii existente și noi, cum ar fi senzori subacvatici, nave fără pilot sau controlate de la distanță și programe de drone de supraveghere (aeriene, de suprafață, subacvatice). Aceasta va permite luarea de măsuri preventive atunci când este necesar;
• sprijin pentru decizii de activare, accelerare sau adaptare a proiectelor cooperative aflate în desfășurare sau planificate (inclusiv în cadrul PESCO și EDF) care sprijină dezvoltarea de active și/sau capacități maritime pentru monitorizarea și protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv prin sprijinirea activelor și serviciilor bazate pe observații și telecomunicații prin satelit. Se va valorifica capacitățile oferite de Programul Spațial al UE, în special serviciul Copernicus pentru Supraveghere Maritimă;
• un mecanism pentru extinderea cooperării gărzii de coastă în bazinul Mării Negre, modelat pe mecanismele existente.
  

Sprijinirea cooperării regionale în domeniul dezamorsării și siguranței maritime, apărării și securității

O provocare în Marea Neagră este pericolul reprezentat de zonele minate în apele statelor riverane, minele plutitoare și alte muniții neexplodate (UXO), care creează riscuri serioase pentru securitatea și siguranța maritimă, activitățile economiei albastre și mediul marin. Bazându-se pe inițiativa trilaterală existentă de dezamorsare a minelor de către Bulgaria, România și Türkiye pentru Marea Neagră și coordonându-se cu aceasta, UE va lucra pentru eliberarea de mine a țărmurilor și a regiunii Mării Negre, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea coridoarelor de transport care susțin comerțul.

Obiective:

• implicarea și căutarea de sinergii cu țările partenere cu aceleași valori și organizații în domeniul dezamorsării pe termen lung;
• utilizarea programelor și proiectelor UE din cadrul Fondului European pentru Pescuit și Acvacultură (EMFAF), HORIZON și Interreg pentru cartografierea și evaluarea stării UXO;
• valorificarea instrumentului SAFE și a Programului European pentru Industria de Apărare (EDIP) pentru oportunități de colaborare în investiții în noi tehnologii de apărare;
• abordarea riscurilor concrete generate de flota fantomă folosită de Rusia asupra siguranței maritime și mediului în Marea Neagră;
• căutarea de parteneriate cu sectorul privat și industria de transport maritim pentru dezvoltarea celor mai bune practici în prevenirea incidentelor și pentru asigurarea protecției și rezilienței infrastructurii critice subacvatice;
• implementarea completă a Codului Internațional pentru Securitatea Navei și Facilităților Portuare (ISPS) și a acquis-ului de securitate maritimă UE în toate statele membre UE și țările candidate;
• continuarea dialogului și contactului cu țările terțe vizate și colaborarea cu parteneri internaționali, inclusiv cu Organizația Maritimă Internațională (IMO), pentru stabilirea și menținerea standardelor stricte de siguranță și securitate maritimă.