Sursa: Dreamstime
Inflația din România a accelerat puternic în luna august, ajungând la 9,9% anual, de la 7,8% în iulie, depășind astfel așteptările pieței – mediana unui sondaj Bloomberg era de 9,4% anual, în timp ce prognoza Erste Bank arăta 9,2% anual la nivelul lunii august.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Un factor decisiv în această creștere a fost combinarea mai multor șocuri fiscale, care includ creșterea TVA-ului (de la 1 august, România aplică o cotă standard de TVA în creştere de la 19% la 21% şi doar o sigură cotă redusă, de 11%) și a accizelor, precum și măsura în care aceste majorări au fost transferate către consumatori.
„Datele sugerează un transfer mai mare decât se anticipase al creșterii TVA-ului, estimat la 80%‑90% comparativ cu presupunerea noastră anterioară de 60%‑70%, bazată pe modele istorice”, notează analiștii Erste.
Inflația de bază (CORE2), urmărită atent de BNR, a accelerat și ea semnificativ, ajungând la 7,9% anual, de la 5,8% anterior. Erste estimează că inflația CORE2 va încheia 2025 la 7,5% anual.
În ceea ce privește segmentele de consum, se remarcă scumpiri semnificative la produse alimentare și la servicii de bază. Inflația produselor alimentare de bază a crescut la 8,2% anual în august, de la 5,8% anual anterior, inflația produselor nealimentare de bază a crescut la 5,3% anual, de la 3,8%, iar inflația serviciilor de bază a accelerat la 9,3% anual, de la 6,8% anual în luna precedentă.
La nivel lunar, creșterile de prețuri au fost semnificative. Prețurile de consum au crescut cu 2,1% în august. Prețurile alimentelor au crescut cu 1,63% față de luna precedentă, cu scăderi semnificative pentru legume și fructe, conform tiparului sezonier, și o creștere generalizată pentru restul elementelor.
Totodată, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 2,1% față de luna precedentă, iar prețurile serviciilor au urcat cu 2,87% lunar, ambele cu o creștere generalizată datorată majorărilor de TVA și accize.
În lumina acestor date, analiștii Erste și-au revizuit prognoza pentru sfârșitul anului: „Ne revizuim prognoza de inflație pentru sfârșitul anului în sus, la 9,7% anual, de la 8,8% anterior. Anticipăm că inflația va atinge un vârf în septembrie și considerăm că există o probabilitate semnificativă ca aceasta să ajungă la două cifre.”
Privind înainte, pentru anul viitor Erste păstrează prognoza de 3,7% anual, anticipând o decelerare abruptă în august, pe măsură ce efectele șocurilor recente pe partea de ofertă se vor elimina din baza statistică.
Și Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025, la 8,8%, „probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, anticipând că aceasta va ajunge la 3% la sfârşitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.
La nivel European, indicatorul armonizat al prețurilor de consum (IAPC) plasează România la o inflație anuală de 8,5%.
În ceea ce privește politica monetară, Erste estimează că rata-cheie va încheia 2025 la 6,5%. Deși anticipează că economia va continua să crească semnificativ sub potențial în următoarele patru trimestre, nu se așteaptă la reduceri ale dobânzii până când nu va exista o claritate mai mare asupra perspectivei inflației și un grad ridicat de încredere că inflația va atinge intervalul țintă în cadrul orizontului politicii monetare.
„Considerăm că acest lucru este puțin probabil să se întâmple înainte de Raportul privind inflația din februarie 2026”, spun analiștii.
România rămâne astfel țara cu cea mai ridicată inflație din Europa, iar efectele sunt resimțite direct de gospodării. Comparativ cu alte economii din Europa Centrală și de Est, analiștii estimează că în 2026 inflația va scădea în toate țările CEE, cu excepția României.
„Pachetul de consolidare fiscală cu creșteri largi de taxe va duce la valori ridicate ale inflației în restul anului 2025. O dezinflație mai pronunțată ar trebui să fie așteptată doar în a doua jumătate a anului 2026”, spun aceștia.
Reconfigurarea previziunilor macroeconomice pe fondul evoluțiilor fiscale și din piața enrgiei atinge și creșterea economică, pe care Comisia Naţională de Prognoză a revizuit-o în scădere pentru acest an, de la 1,4% la 0,6%. Redresarea este așteptată abia din 2026, cu un avans de peste 2% anual până în 2028.
Analiștii notează că inflația era deja sub presiune de luni bune din cauza liberalizării pieței energiei și a creșterilor de prețuri la electricitate, iar prognozele de creștere a TVA-ului și accizelor sugerau un impact semnificativ.
Cu toate acestea, magnitudinea transferului acestor creșteri către consumatori a făcut ca ritmul accelerării să fie mai mare decât se anticipase, transformând ceea ce era așteptat să fie o creștere moderată într-un șoc vizibil. Astfel, nu trebuie să ne mirăm că prețurile au crescut, există cauze reale. Surpriza vine poate din amplificarea neașteptată a efectelor fiscale și a impactului lor asupra consumului.
Citește și:
Erste: Datoria publică a crescut cel mai mult în Polonia și în România
