sursa foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com
Deși numărul cauzelor civile judecate de instanțele civile românești este mai mare decât media europeană, acest lucru nu se aplică tuturor domeniilor dreptului, scrie Euronews, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat recent că judecătorii din țara sa lucrează semnificativ mai mult decât omologii lor din alte state europene.
„De-a lungul anilor, judecătorii din România au lucrat de două sau trei ori mai mult decât omologii lor din țările europene”, a declarat el în timpul unei vizite la Chișinău, în Republica Moldova.
El a făcut aceste comentarii în contextul unui plan al guvernului de a crește vârsta de pensionare a judecătorilor la 65 de ani, ca parte a unui pachet de măsuri de austeritate.
În prezent, judecătorii se pot pensiona încă de la vârsta de 47 de ani, dacă au lucrat 25 de ani.
Nicuşor Dan a afirmat că această creștere este nedreaptă, având în vedere volumul suplimentar de muncă pe care judecătorii români îl depun în comparație cu cei din alte țări, și că a solicitat guvernului să implementeze această schimbare treptat, pe parcursul următorilor 15 ani, în loc de 10, așa cum era prevăzut inițial.
El a sugerat, de asemenea, dublarea perioadei de timp în care un judecător trebuie să continue să lucreze până la pensionare, în loc de o creștere generală la 65 de ani. De exemplu, un judecător în vârstă de 46 de ani, căruia îi mai rămâne doar un an până la pensionare, ar trebui să lucreze acum încă doi ani, iar cineva care ar trebui să se pensioneze în trei ani ar trebui să lucreze în schimb șase ani.
Judecătorii din toate celelalte țări UE se pensionează între 65 și 70 de ani.
Pentru a compara volumul de muncă al judecătorilor din țările europene în general, EuroVerify a analizat cifrele dintr-un raport recent al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției din cadrul Consiliului Europei.
În România, în 2022, cel mai recent an înregistrat, aproape șapte cauze civile la 100 de locuitori au fost judecate într-o instanță de primă instanță – o instanță în care sunt inițiate procedurile judiciare și în care o cauză este audiată pentru prima dată de un judecător.
Potrivit raportului Consiliului Europei, această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană de două cauze civile la 100 de locuitori și cea mai mare rată generală.
Cu toate acestea, situația este diferită pentru cauzele penale și administrative. România se situează în jurul mediei europene pentru ambele cazuri, cu 1,92 cauze penale și, respectiv, 0,44 cauze administrative, în timp ce Muntenegru se află în top, cu 12,10 cauze penale și 2,15 cauze administrative.
În ceea ce privește numărul de cazuri care ajung să fie soluționate, rata de soluționare a cauzelor în România este de 96% pentru cauzele civile și de 97% pentru cauzele penale și administrative, ceea ce se situează în jurul mediei europene de aproximativ 99%.
O rată de soluționare mai mică de 100% înseamnă că țara primește mai multe cazuri decât soluționează.
Pentru a înțelege mai bine acest lucru, putem analiza și numărul de judecători din România în comparație cu restul Europei.
Conform raportului, România are 22,9 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 17,8.
Comparativ, Ţările de Jos, de exemplu, au o populație similară cu cea a României (18-19 milioane) și un raport de 15 judecători profesioniști la 100.000 de locuitori.
Prin urmare, este prea simplist să sugerăm că judecătorii români lucrează mai mult decât cei din alte țări europene. Ei trebuie să se ocupe de un număr semnificativ mai mare de cauze civile, dar acest lucru nu este valabil pentru toate domeniile dreptului sau pentru toate nivelurile de jurisdicție, iar cauzele sunt soluționate într-un ritm similar cu media europeană.
De asemenea, este de remarcat faptul că România este adesea considerată una dintre țările cu cele mai slabe sisteme judiciare din Europa. Conform celui mai recent Indice al statului de drept al World Justice Project (WJP), care evaluează țările pe baza unor indicatori precum drepturile fundamentale, aplicarea reglementărilor și eficacitatea sistemelor de justiție penală, România are al cincilea cel mai slab sistem juridic dintre țările UE și Europa de Vest. Conform WJP, România se situează deasupra Croației, Greciei, Bulgariei și Ungariei.
