Guvernatorul Băncii Bulgariei avertizează: „Dacă nu temperăm cheltuielile bugetare, ajungem în scenariul românesc”

Inflația anuală în Bulgaria va fi mai mare decât se aștepta și va fi mai mare decât media pentru zona euro. Acest lucru a fost declarat într-un interviu acordat televiziunii publice bulgare de către guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimităr Radev, potrivit Rador Radio România.

Potrivit acestuia, bugetul pentru 2026 se confruntă cu dificultăți serioase. Opinia guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei este că procesul de creștere a veniturilor trebuie să continue, dar și partea de cheltuieli a bugetului trebuie gestionată cu înțelepciune.

Reporter: Spuneți-mi vă rog ce pot face autoritățile acum pentru a controla acest proces, astfel încât să nu mai auzim în fiecare zi: „Prețurile cresc, inflația este în creștere, anumite grupuri ale populației nu pot face față prețurilor mai mari pentru bunuri și servicii?”

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Dimităr Radev: În primul rând, discuțiile iresponsabile pe această temă trebuie să înceteze. Acesta este un lucru care are și el un impact. În al doilea rând, eforturile trebuie îndreptate către factorii care contribuie la această creștere a prețurilor. Urmează adoptarea bugetului și trebuie să întrerupem tendința pe care am observat-o în ultimii ani – și anume o politica fiscală prociclică, care este un factor de creștere a prețurilor. Adică, există lucruri care trebuie făcute și rămâne de văzut dacă vor fi făcute.

Reporter: Anul trecut, Banca Centrală a avertizat că bugetul nu se face într-un mod care să stabilizeze economia și politica fiscală a țării. Despre ce avertizați acum, în pragul pregătirii bugetului pentru anul viitor – primul buget în zona euro?

Dimităr Radev: Nu este un secret faptul că bugetul se confruntă cu dificultăți serioase. Rădăcina acestor dificultăți se află în criza politică de după 2020 și zdruncinarea legată de aceasta a poziției fiscale. Cu siguranță a existat o tendință de înrăutățire în ultimii ani și aceasta trebuie întreruptă. În acest sens, bugetul pe 2026 va fi un indicator în a se vedea dacă există suficient bun simț și voință politică pentru a se face acest lucru.

Reporter: Inflația este în creștere. Cum credeți că vom încheia anul 2025?

Dimităr Radev: Vom încheia cu o inflație mai mare decât cea din ​​zona euro, dar tot în limite gestionabile. Adică, nu va exista niciun dramatism deosebit, cel puțin în ceea ce este observat și raportat oficial ca inflație. Desigur, discuția – atât publică, cât și între cetățeni – despre cât de mari sunt prețurile din magazine va continua, dar din punct de vedere macroeconomic acest lucru nu va reprezenta un dezechilibru grav.

Reporter: În drumul spre zona euro, noi am respectat anumite criterii și cadre – în ceea ce privește inflația și deficitul bugetar. Cum ar trebui acum, deja în zona euro, să respectăm și să acoperim acești parametri? Trebuie să se încadreze din nou în același cadru?

Dimităr Radev: Da, desigur. Mai mult, cred că, chiar și în afara contextului zonei euro, aplicarea unor politici naționale raționale este extrem de importantă. Nu trebuie să uităm că tocmai politica fiscală a fost de-a lungul anilor unul dintre cele mai mari avantaje comparative ale țării. Nu trebuie să o pierdem. Aceasta înseamnă aplicarea unor politici macroeconomice și fiscale raționale. Deci, da, chiar și în afara contextului zonei euro, trebuie să continuăm cu politici naționale bune în toate domeniile importante.

Reporter: Vedem ce se întâmplă în Franța. Nu este un secret faptul că unii analiști spun că Franța poate declanșa anumite procese în zona euro. Ce părere aveți dvs? Poate Bulgaria să fie cumva legată de acest proces și să aibă consecințe pentru economia bulgară?

Dimităr Radev: Ceea ce se întâmplă într-o economie atât de importantă are cu siguranță o semnificație sistemică. Ceea ce se întâmplă în Franța reflectă în mare măsură dezechilibre fiscale structurale. Există motive de îngrijorare? Da. Există motive pentru scenarii catastrofale? Categoric nu. Nu trebuie să uităm că aceasta este o economie cu o capacitate enormă, inclusiv de a face față unor astfel de probleme. Așadar, dacă acesta este un semn al vreunui lucru, este un semn al nevoii de reforme rapide, o mai bună coordonare și, bineînțeles, învățăminte pentru noi – că ascunderea sub preș a problemelor fiscale, mai devreme sau mai târziu, duce la tulburări serioase, inclusiv politice.

Reporter: Criticii aderării Bulgariei la zona euro atrag din nou atenția asupra proceselor care au loc în Franța și spun: „Iată, Bulgaria intră în zona euro și va trebui să salvăm și economiile cu probleme.” E vreun adevăr în asta, domnule Radev?

Dimităr Radev: Nu. Categoric nu. Deci, dacă ne bazăm pe faptul că Bulgaria salvează Franța – acesta este pur și simplu un subiect, poate, bun pentru speculații.

Reporter: Acum aproximativ zece zile, o misiune a FMI a fost în Bulgaria și a recomandat înghețarea salariilor din sectorul public și, în același timp, creșterea impozitelor și a poverii fiscale. Vă rugăm să comentați – ar trebui să ne conformăm acestor recomandări și ce anume este cu adevărat bine să le aplicăm?

Dimităr Radev: Noi avem dreptul să alegem. Eu cred că, în urma eforturilor enorme depuse în ultimii, poate chiar mai mult de 20 de ani, ne-am câștigat dreptul de a lua singuri decizii legate de politica fiscală, fără a ne baza pe factori externi. Așadar, deciziile depind de noi. Cred că acum avem o oportunitate excelentă de a continua procesul de creștere a veniturilor reale și, în același timp, de a restabili rezervele fiscale, dacă ne concentrăm atenția asupra a ceea ce se întâmplă pe partea de cheltuieli a bugetului și o gestionăm în cel mai rațional mod. Adică, acest lucru încă se poate face. Dacă problemele continuă să escaladeze, ne vom afla într-o situație în care nu vor exista mișcări utile – un lucru pe care îl vedem în acest moment. Dvs. ați menționat Franța, dar avem un astfel de exemplu și în apropierea Bulgariei – în România.

Reporter: Vorbiți despre România?

Dimităr Radev: Da.

Reporter: Cât de aproape este scenariul românesc – să ne îndreptăm noi în această direcție? Vedem salarii crescute în sectorul public și dorința guvernanților de a crește anumite poveri fiscale.

Dimităr Radev: Atât departe, cât și aproape – depinde de perspectiva din care privim problema. Acest scenariu va fi imposibil în Bulgaria dacă se iau măsuri fără întârziere pentru a inversa tendința negativă a poziției fiscale din ultimii ani. Dacă lăsăm aceste probleme să escaladeze, inevitabil vom fi pe calea spre ceea ce numiți dvs. „scenariul românesc”. Uitați, sistemul nostru de venituri, inclusiv sistemul fiscal, este conceput pentru a asigura o finanțare fără probleme a cheltuielilor de stat până la aproximativ 40% din PIB. Dacă menținem aceste cheltuieli mult peste această limită în mod durabil, acest lucru ridică inevitabil două întrebări: cum vor fi finanțate? Iar răspunsurile nu sunt atât de complicate – prin datorii sau prin creșteri de impozite, ori printr-o combinație a acestor două posibilități. Și nu sunt opțiuni bune. Prin urmare, accentul ar trebui să fie pus pe controlul expansiunii fiscale și întreruperea acestei tendințe de politică fiscală prociclică. În acest sens, da – cred că bugetul pe 2026 este poate mai important decât oricare dintre bugetele din cel puțin ultimii cinci ani.

Sursa: MEDIAPOOL / Rador Radio România 
Traducerea: Mirela Petrescu