VIDEO Interviu. Când am putea avea cu adevărat digitalizare la interacțiunea cu statul în România? Dragoș Vlad, ADR: “2026 poate fi începutul proiectului de portofel digital” / Care e stadiul proiectului de cloud guvernamental?

Proiectul cloud-ului guvernamental se află în faza finală, cu amenajarea ultimului centru de date, cel de la Timișoara, spune Dragoș-Cristian Vlad, președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Când am putea avea însă portofel digital în România, interoperabilitate și digitalizare adevărată? Prezent la Transilvania Digital Innovation Summit, eveniment desfășurat la Cluj în urmă cu câteva zile, Dragoș Vlad a făcut, la solicitarea Economedia, o sinteză a stadiului proiectului început cu poticneli și derulat cu o serie de etape și licitații. Având în vedere că, cel puțin deocamdată, românii au încă de stat la ghișee și de umblat între instituții, l-am întrebat pe șeful ADR și când am putea avea cu adevărat digitalizare în relația cu statul, în practică, nu doar la nivel de proiecte.

Înființarea Cloud-ului guvernamental este un jalon finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul său este de a stabili un ecosistem digital coerent și sigur pentru administrația publică, în care serviciile digitale să fie găzduite într-un mediu controlat, de înaltă performanță și rezilient. Infrastructura va fi implementată în patru centre naționale de date, situate în București, Brașov, Sibiu și Timiș, și va integra soluții avansate pentru procesarea, stocarea, securitatea, backup-ul și gestionarea automată a infrastructurilor IT.

Beneficiarii și partenerii proiectului sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI). ADR este responsabilă pentru implementarea și coordonarea proiectului Cloudului Guvernamental, precum și de administrare și operare a Componentei de Cloud Dedicat a CPG. STS are rolul de administrare și operare a Componentei de Cloud Intern, iar SRI, prin Centrul Național Cyberint, este partener în proiect și se ocupă de asigurarea securității cibernetice a Cloudului privat guvernamental.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

15 asocieri de companii au fost selectate să migreze aplicații critice din diverse ministere și agenții în cloud-ul guvernamental, administrat de Guvern, conform informațiilor Economedia.

Prezent la Transilvania Digital Innovation Summit desfășurat la Cluj în urmă cu câteva zile, Dragoș Vlad a făcut o sinteză a proiectului, la solicitarea Economedia și dă câteva posibile deadline-uri pentru digitalizare.

Editare video: Darius Petrașcu

Economedia: Care este stadiul proiectului cloud-ului guvernamental și care sunt următorii pași?

Dragoș Vlad: Proiectul se află în faza finală. Ca să punctăm situația actuală, este vorba despre amenajarea ultimului centru de date, cel de la Timișoara, care este al patrulea. Trei centre de date sunt deja funcționale, operaționale, acreditate conform proiectului: două Tier III, la Sibiu, respectiv Brașov și unul Tier IV la București (Tier se referă la standardele de clasificare, n.r.). Al patrulea va fi cel de la Timișoara, tot în standarde de tip Tier IV. Din punctul de vedere al infrastructurii de cloud care va deservi administrația publică centrală și locală, ADR împreună cu partenerii de proiect, STS și Cyberint, au derulat diverse achiziții. Sunt mai multe tipuri de achiziții, unde numitorul comun este deja în funcțiune. Avem cloud guvernamental printr-o achiziție desfășurată de ADR, respectiv urmează să fie configurate și instalate echipamentele pe care le va furniza STS-ul, iar colegii de la Cyberint au soluțiile de securitate achiziționate.

Cu alte cuvinte, proiectul este funcțional, operațional. Avem primele șapte sisteme migrate în infrastructura de cloud și putem spune că am trecut de la conceptul de “cloud first” la “cloud on”. Astăzi, prin comitetul tehnico-economic, România, prin ADR și parteneri instituționali, membri ai comitetului, recomandăm și impunem transformarea digitală începând cu tehnologii de cloud. Practic, vrem să scurtăm timpii de implementare a unor proiecte ce deservesc digitalizarea serviciilor publice pe care statul trebuie să le ofere cetățenilor, de încredere, într-un timp mult mai scurt. În acești patru ani de implementare PNRR, România a realizat un sprint. Suntem în linie cu conceptul acesta care se discută: suveranitate digitală europeană.

Economedia: Vorbiți de Europa. Pe de altă parte, în tabloul digital european, România nu stă bine. Nu stă bine de foarte mulți ani. Când credeți că se vor întâmpla lucruri, concret, la nivelul cetățeanului? Când vom avea acel portofel digital, când va fi nevoie să depunem un singur act la o singură instituție și acela să fie recunoscut mai departe, când avem interoperabilitate, digitalizare la nivelul cetățeanului? Când se întâmplă lucrurile acestea, concret, pentru fiecare dintre cetățeni? Deocamdată suntem departe, practic.

Dragoș Vlad: Suntem departe, pentru că este o percepție că nu găsim imediat un serviciu public în dispozitivul nostru mobil, oricare ar fi el, telefon sau tabletă sau laptop, prin care noi să interacționăm cu statul, cu autoritatea locală, într-un termen scurt. Așteptările sunt foarte mari.

Economedia: Ne dați un orizont de timp pentru când se vor întâmpla aceste lucruri?

Dragoș Vlad: Toate aceste lucruri pot fi realizate începând cu anul viitor. Deja anumite lucruri funcționează, sunt operaționale, dar nu sunt accesate. Avem produse digitale oferite de stat pe care lumea le înțelege sau le folosește rar. Trebuie creată acea comunicare și acel transfer de încredere din partea statului, că există astfel de platforme. Ați menționat portofelul digital. Acesta este reglementat, stabilit și oarecum impus la nivel de stat membru printr-un regulament european apărut anul trecut. Uniunea Europeană emite în aceste zile – și noi ne adaptăm și am început și noi să facem – mecanisme de transpunere.

Portofelul digital fără aplicația de identitate digitală, fără interoperabilizare a bazelor de date ca surse unice de adevăr între ele, să nu verificăm aceeași informație la mai multe instituții – nu poate fi realizat. Noi asta am început și am gândit la ADR, un mecanism de proiecte și de investiții prin care să eficientizăm, să scurtăm acești timpi.

România, per total, într-adevăr, în diverse măsurători anterioare stătea poate pe ultimele locuri, având doar anumite competențe sau anumite domenii unde excela. Dar în ultimii doi ani avem o creștere de peste 20% a serviciilor publice, ca urmare a unor investiții și le vedem în hub-ul Ministerului de Interne, în hub-ul de la Ministerul Muncii, care sunt la dispoziția cetățenilor. Urmează să dezvoltăm și alte sisteme centrale prin aceeași logică “cloud only”, platforma națională de interoperabilitate, adopție de tehnologie avansată și nu în ultimul rând avem și portofelul creat. Urmează aplicația ROeID (ROeID este soluția Single Sign-On (SSO) a României pentru interacțiunile digitale ale cetățenilor cu administrația, n.r.) și astăzi este oarecum greu accesibilă pentru mulți. Ea este disponibilă și o recomand și, împreună cu cartea electronică de identitate, acestea pot crea ecosistemul viitorului portofel românesc.

Economedia: Aveți un orizont de timp rezonabil și realist?

Dragoș Vlad: 2026 poate fi începutul proiectului de portofel digital, dar despre tot ce am zis că există ca aplicații, ele pot fi accesate, la fel cu identitatea electronică, chiar și astăzi. Trăim într-o dinamică, într-o viteză, la nivel guvernamental și local există o sinergie și o abordare unitară și o strategie din punctul ăsta de vedere, putem avea, începând cu anul viitor, cât mai multe servicii într-un singur loc, accesibile la un click distanță. 2027 -2028 vor fi ani în care procesul de transformare digitală va continua.

Economedia: Proiectul cloud-ului a început destul de greoi, cu diverse reacții și contestații (după cum puteți citi AICI sau AICI), au fost diverse tipuri de licitații, avem destule exemple de digitalizare care nu au mers foarte lin. Vă așteptați la probleme, la piedici, la blocaje?

Dragoș Vlad: Am fost tot timpul transparenți atât cu colegii din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, care sunt coordonatori ai programului național de redresare și reziliență, cât și cu colegii de la DG Recovery, la nivelul Comisiei Europene. În momentul în care am atins primele jaloane, în anul 2022, la semnarea cererii de finanțare, respectiv legislație pentru cloud, fiind printre primele țări europene care am avut o legislație de cloud, ulterior, când am venit și cu descrierea soluțiilor tehnice prin hotărâri de Guvern sau amendarea ordonanței de urgență 89 din 2022, am fost în contact cu Comisia Europeană. Din punctul de vedere al legislației, al achizițiilor, într-adevăr, a fost o provocare și este o provocare pentru orice autoritate publică centrală.

Ca notă de menținut, proiectul este extrem de complex. Suntem cu o soluție hibridă, avem atât o soluție on-prem total deconectată de la alt furnizor, cât și o soluție de tip cloud autentic, furnizată de un mare vendor de tehnologie de cloud (O soluție hibridă pentru cloud guvernamental combină un cloud privat guvernamental on-premise cu resurse externe de tip cloud public sau privat, n.r.)

Practic, din punct de vedere tehnic, am îndeplinit toate condițiile, nu ne așteptăm la nicio problemă, pentru că am fost transparenți, am comunicat în fiecare etapă, am livrat în jaloanele impuse de PNRR, care au fost extrem de strânse, procedurile de achiziție au urmat toți pașii de transparență, de evaluare, respectiv de soluționare a contestațiilor. Nu este ușor pentru instituții publice să ducă un astfel de proiect sau de proceduri, dar, cu o implicare totală a unor echipe de profesioniști, s-a reușit respectare acestor termene. Din punct de vedere tehnic, nu ne așteptăm la astfel de probleme.

Acest interviu a fost transcris folosind Vatis Tech.

Sursa foto: Dreamstime.com