EXCLUSIV DOCUMENT Măsurile pe care le-a pus Guvernul pe masa Comisiei Europene, pentru a o convinge că face pași să reducă deficitul bugetar / Impozitarea mașinilor de marfă, amânată pentru iulie 2026 / Executivul promite o reducere a deficitului la 6% în 2026

Guvernul a trimis recent Comisiei Europene un set de măsuri de consolidare fiscal-bugetară cerut de Consiliul UE până la 15 octombrie 2025, care include principalele măsuri pe care Executivul le-a adoptat sau implementat deja, pentru a convinge Comisia că țara noastră ia „acțiuni efective” pentru reducerea deficitului bugetar excesiv.

Documentul văzut în exclusivitate de Economedia vine după ce, în iulie 2025, Consiliul a constatat oficial că România nu a luat măsuri suficiente pentru corectarea deficitului bugetar și a recomandat adoptarea urgentă de noi politici fiscale și de cheltuieli, cu prezentarea acestora până la 15 octombrie 2025.

România se află în procedura de deficit excesiv (EDP) din 2020, iar execuția bugetară din prima jumătate a acestui an a arătat că va fi depășită ținta de deficit de 7% din PIB asumată inițial pentru 2025. În consecință, Guvernul a fost nevoit să adopte mai multe pachete succesive de măsuri de consolidare fiscală, deși concomitent a fost agreată cu Comisia o nouă țintă de deficit pentru acest an: 8,4% din PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Primele măsuri: majorări de impozite și înghețări de cheltuieli, aplicate din ianuarie 2025

Setul inițial de măsuri, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, a inclus reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 la 250.000 de euro (cu scădere suplimentară la 100.000 euro în 2026), creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea scutirilor de impozit pe venit pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, precum și introducerea unui impozit pe construcții de 0,25–0,5% din valoarea construcțiilor contribuabililor care nu intră în baza de impozitare a impozitelor locale pe proprietate. Impactul fiscal estimat pentru anul 2025 este 0,35% din PIB.

Pe partea de cheltuieli, Guvernul a înghețat angajările în sectorul public, pensiile, alocațiile și bursele, a redus cu 50% valoarea voucherelor de vacanță și a limitat creșterile salariale în companiile de stat. Alte măsuri au vizat limitarea creșterilor salariale în companiile de stat cu performanțe slabe, precum și restricționarea decontării concediilor medicale și a rambursărilor pentru servicii de sănătate.

Pachetul din iulie: TVA de 21%, accize mai mari, contribuții pentru pensii și restricții pe cheltuieli

După instalarea noului Guvern, la 23 iunie 2025, procesul de consolidare a fost accelerat printr-un pachet amplu de măsuri fiscale și bugetare adoptat în iulie.

Pe partea de venituri, principalele schimbări sunt:

• majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotelor reduse la 11% pentru alimente, energie, HoReCa și alte bunuri și servicii (impact estimat: 19,3 miliarde lei/an);

• introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei (5,5 miliarde lei/an);

• creșterea accizelor la carburanți și alcool cu 10%, la tutun cu 2,25% (3,4 miliarde lei/an);

• dublarea impozitului suplimentar pe activele bancare de la 2% la 4% și majorarea taxelor pe jocuri de noroc (2,8 miliarde lei/an).

Pe partea de cheltuieli, au fost reduse sporurile și primele din administrație (precum cele pentru condiții periculoase, pentru fonduri europene și alte categorii de prime și indemnizații), ajustate normele didactice și bursele studențești, iar indemnizațiile medicale au fost plafonate. Impactul estimat pentru 12 luni de implementare ale acestor măsuri este de 6,3 miliarde de lei.

Alte măsuri din pachetul de iulie urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și ele includ creșterea impozitului pe dividende la 16% și a rovinietei anuale de la 28 la 50 euro, măsuri cu impact estimat de 4,1 miliarde lei. De asemenea, va fi menținută înghețarea salariilor și beneficiilor sociale pe tot parcursul anului 2026, iar pragul pentru voucherele de vacanță va fi redus, măsurile având un impact estimat de 28,4 miliarde de lei.

Impactul total estimat al pachetului din iulie este de 0,6% din PIB în 2025 și 3,45% din PIB în 2026.

Pachetul din septembrie: taxe noi pe proprietăți și transport, reforme în pensii și companiile de stat

Cel de-al treilea pachet, asumat în septembrie 2025, adaugă măsuri care vor intra în vigoare începând cu 2026, cu un impact estimat de venituri suplimentare de 0,3% din PIB.

Printre acestea se numără:

• creșterea cu 70% a impozitelor pe clădiri și terenuri și eliminarea unor scutiri (impact estimat: 2,6 miliarde lei);

• revizuirea taxei auto în funcție de capacitate și normă de poluare (impact estimat: 1,1 miliarde lei);

• introducerea unei taxe logistice de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar sub 150 euro (impact estimat: 1 miliarde lei);

• limitarea deductibilității pentru cheltuieli de consultanță și management către afiliați nerezidenți, creșterea impozitării câștigurilor de capital, inclusiv pentru criptomonede; majorarea plafonului de contribuții sociale pentru PFA la echivalentul a 72 de salarii minime și majorarea rovinietei pentru camioane. (impact estimat: 1,6 miliarde lei).

Alte măsuri cu potențial de creștere a veniturilor au vizat consolidarea controalelor bazate pe risc în domeniile cu evaziune fiscală ridicată, introducerea testelor de integritate și a camerelor video pentru inspectorii fiscali, reguli mai stricte pentru eșalonarea arieratelor (acceptată doar cu garanții reale), consolidarea cadrului privind insolvențele, licitații online pentru bunuri sechestrate și accelerarea recuperării arieratelor.

Pe partea de reforme structurale, documentul include reforma pensiilor speciale pentru magistrați (jalon PNRR), consolidarea guvernanței corporative la companiile de stat, măsuri pentru reducerea cheltuielilor la autoritățile de reglementare, măsuri pentru creșterea eficienței în sistemul de sănătate și reducerea cheltuielilor la nivelul autorităților de reglementare independente.

În a doua jumătate a anului 2026 este programată și lansarea sistemului de tarifare rutieră TollRo pentru vehiculele grele, cu tarife diferențiate în funcție de tipul de drum și norma de poluare. Măsura ar trebui să aducă în plus venituri estimate la 2,2 miliarde lei în doar șase luni de aplicare.

Rămâne însă de văzut dacă Bruxelles-ul va considera aceste acțiuni drept „efective”, după ani de întârzieri și ajustări insuficiente în procesul de corectare a dezechilibrelor fiscale.

• Documentul integral