Sursa foto Dreamstime
Aproximativ 46,1% dintre români sunt de acord cu afirmaţia “războiul declanşat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, faţă de 51,5% în noiembrie 2022, arată ultimul Barometru al Securităţii Energetice realizat de INSCOP transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit aceluiaşi studiu, 46,2% îşi exprimă dezacordul, comparativ cu 45,7% în urmă cu trei ani, iar 7,7% dintre respondenţi nu ştiu sau nu răspund.
“Războiul şi criza energetică, aceste teme au fost puternic legate. Întrebarea pe care am adresat-o: “Vă rog să vă exprimaţi acordul sau dezacordul cu privire la următoarele afirmaţii: războiul declanşat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauza a crizei energetice din Europa.” Acordul 46%, dezacordul 46% – pare că avem două grupuri, două triburi egal distribuite din acest punct de vedere, comparativ cu datele din noiembrie 2022. Sunt de acord cu afirmaţia dată mai ales votanţii USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Îşi exprimă dezacordul, în special votanţii AUR, bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, cei cu vârsta între 30 şi 59 de ani”, a afirmat marţi Remus Ioan Ştefureac, director general INSCOP Research, la prezentarea ediţiei a cincea a Barometrului Securităţii Energetice.
El a subliniat că percepţia asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deşi rămâne principala explicaţie, “nu mai este dominant, semn că opinia publică românească internalizează şi alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncţionalităţi ale pieţei interne.”
“Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenţei energetice, dar o parte a populaţiei, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privire la destinaţia resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice şi de securitate, însă percepţia pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiţii), nu una imediat personală (facturi mai mici). Creşte acceptarea solidarităţii energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuşi să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiţia reciprocităţii şi a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile faţă de sprijinirea Republicii Moldova şi Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinaţie de raţionalitate economică şi empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne”, susţine Remus Ioan Ştefureac.
În ceea ce priveşte resursele de gaz din Marea Neagră, 63,2% dintre cei intervievaţi cred că “prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia”, faţă de 66,9% în mai 2022, iar 28,9% că “gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România”, faţă de 26,7% în mai 2022. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%, arată datele sondajului.
Conform cercetării, sunt de acord cu afirmaţia “prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” mai ales: votanţii PNL şi PSD, persoanele peste 60 de ani, angajaţii la stat. Îşi exprimă acordul cu afirmaţia “gazul care va fi extras din Marea Neagră va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” în special votanţii AUR, locuitorii din Bucureşti, cei cu studii superioare, angajaţii la privat.
Studiul mai arată că 18,2% dintre români cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare măsură, 33,6% în destul de mare măsură, 15,3% în destul de mică măsură, iar 25,3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,5%, susţin autorii cercetării.
“Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare şi destul de mare măsură mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educaţie superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din Bucureşti, angajaţii la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/foarte mică măsură sau deloc mai ales votanţii AUR, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, cei cu un venit redus”, conform sursei citate.
Întrebaţi care cred că va fi principalul câştig economic pe care România îl va obţine în urma exploatării gazele naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, 39,5% dintre respondenţi aleg crearea de locuri de muncă, 27,3% creşterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite), 13,2% stimularea investiţiilor, iar 7,6% dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor. Circa 1,1% menţionează alt beneficiu, pe când 5% dintre respondenţi cred că nu va aduce niciun beneficiu. Aproximativ 5,5% nu ştiu/nu pot aprecia, iar 0,8% nu răspund.
“Sunt de părere că principalul câştig va fi crearea de locuri de muncă mai ales: votanţii PSD şi PNL, femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus. Cred că principalul câştig economic va fi creşterea veniturilor la bugetul de stat (taxe, impozite) în special: votanţii USR, persoanele sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti. Votanţii PSD, locuitorii din urban, persoanele cu educaţie superioară cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că principalul câştig economic va fi stimularea investiţiilor. În special votanţii USR cred că dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor va fi principalul câştig economic”, mai arată sondajul.
În condiţiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgenţe/crize, 78,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze naturale dacă va avea nevoie, faţă de 59,6% în noiembrie 2022. Circa 18,6% se opun unei astfel de idei, faţă de 38,7% în noiembrie 2022, iar 2,9% nu ştiu sau nu răspund.
Aproximativ 77,7% dintre respondenţi sunt de acord cu acest mecanism şi în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte ţări membre în situaţii de urgenţă, pe când 20,5% nu sunt de acord, iar 1,8% nu ştiu sau nu răspund.
Pe de altă parte, 60,3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, Republicii Moldova să îi fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră, în timp ce 35,4% sunt împotriva, iar 4,3% nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul mai arată că 53,4% dintre cei chestionaţi sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgenţă, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze şi electricitate), 43,1% sunt împotrivă, iar 3,5% nu ştiu sau nu răspund.
Întrebaţi care este principala cauză pentru majorarea preţurilor la energie electrică, 42,8% dintre români indică deciziile greşite luate de autorităţile din România, 27,3% dorinţa companiilor din România de a obţine profituri mai mari, 11,1% inflaţia generală, 6,7% evoluţia preţurilor de pe plan internaţional, 6,1% nivelul taxelor/redevenţele, iar 0,8% condiţiile meteo, respectiv vânt mai slab, precipitaţii mai puţine. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,2%, mai arată cercetarea.
Barometrul de securitate energetică, ajuns la a cincea ediţie, este un instrument ce îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică, analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale şi al presiunilor economico-sociale interne.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 septembrie – 7 octombrie 2025, la comanda Strategic Thinking Group, iar rezultatele au fost prezentate de Remus Ştefureac, directorul general INSCOP Research.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%, precizează sursa citată.
