UE reformează taxarea auto astfel încât vehiculele grele să poată fi taxate și în funcție de emisiile de CO2

Consiliul UE a anunțat marți că a dat undă verde unei reforme privind taxarea rutieră (eurovinieta), prin care introduce un nou instrument la nivelul Uniunii pentru ca vehiculele grele, inițial camioanele cele mai mari, să poată fi taxate în funcție de emisiile de CO2. Sistemul se va aplica începând din 2026.

„Aceste noi norme de tarifare rutieră și un nou regim de abordare a emisiilor de CO2 reprezintă un pas înainte important pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Stimularea utilizării vehiculelor celor mai nepoluante și mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil va face transportul mai durabil”, a declarat Jernej Vrtovec, ministrul sloven al infrastructurii, președintele Consiliului.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe de utilizare bazate pe durată (viniete)

Vinietele bazate pe durată pentru vehiculele grele vor fi eliminate treptat din rețeaua centrală TEN-T în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazurile în care aplică un sistem de viniete comun, cum ar fi Tratatul privind eurovinieta, statele membre vor avea la dispoziție încă doi ani pentru a adapta sau a întrerupe sistemul respectiv.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Drumurile care fac obiectul eliminării treptate reprezintă principalele rute pe care se derulează cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice viniete pe alte părți ale rețelelor lor.

Derogările de la eliminarea treptată a vinietelor sunt permise în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi cazurile de densitate scăzută a populației sau cazul în care o vinietă se aplică unei secțiuni limitate de drum, după notificarea Comisiei.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem combinat de taxare pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente legate de distanță și de durată și ar integra cele două instrumente bazate pe variație (cel nou bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare deplină a principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, permițând totodată statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Totuși, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de trecere și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele utilitare ușoare, microbuzele și autoturismele, în mod independent unele față de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă deloc taxe pentru autobuze.

În temeiul normelor privind perioadele de valabilitate a vinietelor, vinietele vor trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție pentru o zi, pentru o săptămână sau zece zile ori ambele variante. Statele membre pot însă limita folosirea vinietei zilnice numai în scopul tranzitului.

Înverzirea sistemului de taxare rutieră

Va fi introdus un nou instrument la nivelul UE pentru a varia taxele de utilizare a infrastructurii și taxele de utilizare pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2. Variația se va baza pe standardele existente în materie de emisii de CO2.

Inițial, sistemul se va aplica numai camioanelor celor mai mari, dar poate fi extins treptat la alte tipuri de vehicule grele. De asemenea, poate fi adaptat în mod regulat la progresul tehnologic.

Textul include garanții pentru a asigura faptul că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației pe baza emisiilor de CO2 cu alte instrumente de stabilire a prețului carbonului.

Variația taxelor de trecere sau a taxelor de utilizare în funcție de performanța de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând din 2026, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa bazată pe costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statelor membre li se va permite să nu aplice această taxă, după notificarea Comisiei, în cazul în care aceasta ar conduce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative nedorite. Această taxare obligatorie nu va aduce atingere opțiunii statelor membre de a aplica oricum o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Taxare opțională

Statele membre vor utiliza veniturile generate de taxele de congestionare opționale sau de echivalentul lor ca valoare financiară pentru a soluționa problemele de congestionare sau pentru a dezvolta în general transporturile și mobilitatea durabile. O serie de dispoziții specifice clarifică în ce moment se consideră că această obligație este îndeplinită atunci când astfel de venituri sunt alocate bugetului general.

În plus, noile norme vor permite statelor membre să aplice un supliment mai ridicat (de până la 50%) taxei de utilizare a infrastructurii percepute pe anumite sectoare rutiere unde traficul este foarte congestionat, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Derogări

Directiva include o serie de derogări de la normele de taxare, referitoare de exemplu la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Procedura și etapele următoare

Votul de astăzi înseamnă adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Până la adoptarea de astăzi de către Consiliu, negociatorii din partea Consiliului și a Parlamentului European au ajuns la un acord politic cu privire la propunere la 15 iunie 2021. Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului a aprobat acordul la 30 iunie 2021.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a include dispozițiile în legislația lor națională.