Foto de Anna Shvets de pe pexels.com
Aderarea de noi țări la Uniunea Europeană riscă să agraveze deficitul de lucrători esențiali din noile state membre, sporind „exodul creierelor”, scrie Euronews, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Deși integrarea în UE poate crea oportunități de afaceri și investiții, poate alimenta și o relocare masivă a lucrătorilor care caută salarii mai bune și locuri de muncă în state membre mai bogate, odată ce libertatea de circulație este stabilită. Prin urmare, extinderea poate avea efecte secundare negative asupra economiilor locale.
Potrivit Băncii Mondiale, Croația, care a aderat la UE în 2013, a pierdut aproape 400.000 de locuitori în zece ani, clasându-se printre primele cinci țări ale UE cu cel mai mare declin al populației. În cazul României, care a aderat în 2007, exodul a fost și mai extrem. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unul din patru români locuiește în afara țării.
Lucrurile sunt complicate de faptul că UE suferă de o lipsă gravă de forță de muncă din cauza îmbătrânirii populației și a ratei scăzute a fertilității. Conform proiecțiilor Comisiei Europene, blocul comunitar va pierde un milion de lucrători pe an până în 2050. În ultimii ani, mobilitatea forței de muncă între cele 27 de state membre a atenuat o parte din aceste deficite, dar nu întotdeauna în aceeași măsură, deoarece țările din sudul și estul Europei suferă de un “exod al creierelor”, cu lucrători calificați, în detrimentul economiilor lor în favoarea țărilor mai dezvoltate.
“Deși exodul migranților (calificați) din Balcanii de Vest este în desfășurare de zeci de ani, aderarea la UE ar putea exacerba acest fenomen, așa cum am văzut în cadrul extinderii anterioare”, a declarat pentru “Euronews” Lien Jansen, cercetător la universitatea belgiană KU Leuven.
Liberalizarea vizelor Schengen a facilitat mobilitatea și a accelerat, de asemenea, această tendință pe termen lung, mulți lucrători profitând de oportunitatea de a călători în UE pentru muncă sezonieră, a spus Jansen. “Aderarea la UE tinde să intensifice și mai mult acest proces, eliminând barierele rămase pe piața muncii”, a adăugat Jansen.
Cu toate acestea, unii experți consideră că impactul aderării la UE ar putea să nu fie la fel de drastic în următoarea extindere, deoarece unele țări candidate au fost blocate în acest proces timp de decenii și au experimentat deja un val de emigrare către state membre mai bogate. Muntenegru și Albania au solicitat aderarea în 2008 și, respectiv, 2009. Macedonia de Nord a făcut acest lucru acum 22 de ani. Emigrația a continuat de atunci.
Balcanii, în ansamblu, au cunoscut o schimbare demografică constantă: populația activă a scăzut și este prevăzut să scadă cu aproximativ 20% până în 2050.
Banca Mondială estimează o lipsă de peste 190.000 de lucrători, dacă dinamica actuală a forței de muncă continuă în regiunea balcanică.
Un studiu Bruegel din 2025 arată că unele sectoare economice din țările din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – sunt supuse unor presiuni puternice, în special în domeniul sănătății, construcțiilor și industriei manufacturiere. “Este important să subliniem faptul că emigrarea poate aduce beneficii economice, inclusiv comerț, investiții străine directe (ISD) și remitențe din țările gazdă”, se arată în cercetarea lui Bruegel. “Studiul nostru demonstrează că și acesta ar putea fi cazul”.
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022, UE a dat un nou impuls extinderii UE ca prioritate strategică. În 2023, a anunțat Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, care vizează în mod explicit dezvoltarea economică și convergența socio-economică. Potrivit Comisiei, planul are potențialul de a dubla economiile regiunii în următorul deceniu. “Pentru prima dată, UE oferă acestor țări aderarea parțială la piața unică înainte de aderarea lor deplină la Uniune, sub rezerva unor condiții și a unor reforme”, a declarat pentru “Euronews” Nina Vujanović, cercetător la Bruegel.
Un factor limitativ, însă, este faptul că economiile europene dezvoltate beneficiază și pe termen scurt de acest flux de lucrători calificați din Balcanii de Vest, în special în sectoare cu deficit de forță de muncă, cum ar fi asistența medicală, a adăugat Jansen.
“Beneficiile pentru creștere derivate din intrarea în UE depășesc pierderile de populație”, a declarat Vujanović. El a adăugat că toate țările din Europa Centrală și de Est, care au aderat la bloc, au cunoscut o convergență economică mai mare, în ciuda efectului de “exod al creierelor”.
Vujanović a explicat, de asemenea, că aderarea la piața unică a UE deschide un potențial de creștere pentru aceste economii mici, deoarece permite o mai bună integrare în lanțurile de aprovizionare ale UE.
Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Moldova fac parte din Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), o condiție inclusă în Planul de Creștere, ceea ce înseamnă că plățile transfrontaliere între UE și aceste țări sunt mult mai rapide și mai puțin costisitoare.
Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană urmează să prezinte evaluarea anuală a țărilor candidate pentru a evalua progresele acestora și a oferi recomandări în domenii precum statul de drept, drepturile fundamentale și justiția.
UE ar putea începe să recunoască efectul exodului creierelor ca o provocare comună legată de extindere în următorul său raport privind extinderea, a declarat Lune Bernstein, coautoare a raportului din 2024 “Navigarea exodului creierelor în Balcanii de Vest”.
Bernstein a spus că ar fi necesare și măsuri de sprijin pentru a ajuta la păstrarea și atragerea talentelor, cum ar fi conectarea finanțării la ocuparea forței de muncă la nivel local sau promovarea migrației circulare. “Țările candidate s-ar putea concentra pe reducerea factorilor care îndepărtează lucrătorii calificați, de exemplu prin îmbunătățirea traseului de la educație la muncă, consolidarea sectoarelor cheie și oferirea unor condiții de muncă mai bune”, a adăugat Bernstein.
Unele țări, conștiente de problemă, au început deja să implementeze reforme pentru a stimula întoarcerea cetățenilor lor. În Serbia, de exemplu, angajatorii care angajează persoane reîntoarse din diaspora pentru a lucra în sectoare inovatoare și calificate primesc o scutire de impozit.
Polonia a experimentat un mecanism similar în 2022, când a introdus o scutire de impozit pentru polonezii care se întorc în țară. Până în prezent, 25.000 de persoane au beneficiat. Pentru a se califica, o persoană trebuie să se întoarcă în Polonia, după ce a petrecut cel puțin trei ani în străinătate. Programul garantează o scutire de impozit pe venit timp de patru ani pentru veniturile sub 85.500 de zloți (puțin peste 20.000 de euro).
