Parlamentul polonez a aprobat creșterea taxelor pe alcool, băuturi îndulcite și băuturi energizante, dar se profilează un veto prezidențial

Majoritatea guvernamentală din parlamentul Poloniei a aprobat planurile ministerului de finanțe de a crește taxele pe alcool, băuturile îndulcite și băuturile energizante, scrie Notes from Poland.

Ministerul a prezentat aceste planuri ca o măsură de îmbunătățire a sănătății polonezilor. Cu toate acestea, criticii acestor taxe spun că ele sunt pur și simplu o măsură de generare de venituri. În orice caz, legislația pare să fie respinsă de președintele Karol Nawrocki, aliniat opoziției, care s-a angajat să se opună creșterilor de taxe, notează publicația citată.

Vineri, Sejm, camera inferioară a parlamentului, a aprobat o creștere a accizei la alcool cu 15% anul viitor și cu 10% în 2027 – cifre mult mai mari decât creșterile de 5% în fiecare dintre acești ani, prevăzute în prezent în lege.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Măsurile ar crește prețul unei sticle obișnuite de bere cu 0,16 zloți (aprox. 0,19 RON) și al unei sticle de vodcă cu 3 zloți (aprox. 3,54 RON), relatează cotidianul Dziennik Gazeta Prawna. Veniturile suplimentare generate ar crește bugetul pentru anul viitor cu 1,96 miliarde de zloți (circa 463 de milioane de euro sau aprox. 2,3 miliarde RON), potrivit calculelor ministerului de finanțe.

Cu toate acestea, în anunțul privind majorarea taxelor, ministerul a indicat că obiectivul său principal este „contracararea efectelor nocive ale alcoolului asupra sănătății polonezilor”.

Între timp, Sejmul a aprobat și o majorare a suprataxei aplicate băuturilor zaharoase și îndulcite artificial, introdusă de guvernul anterior al Partidului Lege și Justiție (PiS) în 2021.

Taxa fixă pentru băuturile care conțin până la 5 grame de zahăr la 100 de mililitri sau orice cantitate de îndulcitor artificial va crește cu 40%, de la 0,5 zloți (aprox. 0,59 RON) la 0,7 zloți (aprox. 0,83 RON). Taxa variabilă pentru fiecare gram de zahăr peste 5 la 100 de mililitri se va dubla, de la 0,05 zloți (aprox. 0,06 RON) la 0,1 zloți (aprox. 0,12 RON).

Taxa maximă pe litru pentru astfel de băuturi va crește cu 50%, de la 1,2 zloți (aprox. 1,42 RON) la 1,8 zloți (aprox. 2,12 RON). În același timp, taxa fixă pentru băuturile care conțin cofeină și/sau taurină (substanțe utilizate în mod obișnuit în băuturile energizante) ar fi majorată de zece ori, de la 0,1 zloți (aprox. 0,12 RON) la 1 zlot (aprox. 1,18 RON), relatează postul de radio RMF.

Conform calculelor realizate de Polskie Radio, prețul obișnuit al unei sticle de Coca-Cola de doi litri ar crește cu aproape 12% în cadrul noului sistem, de la 9,49 zloți (aprox. 11,20 RON) la 10,60 zloți (aprox. 12,51 RON).

Ministerul Finanțelor afirmă că aceste creșteri sunt necesare deoarece nivelurile actuale ale taxelor sunt „insuficiente pentru a influența comportamentul consumatorilor” în modul necesar pentru a combate „problema tot mai gravă a obezității”.

Ambele proiecte de lege au fost susținute în parlament de coaliția de guvernare, care variază de la stânga la centrul-dreapta. Cu toate acestea, ele au fost contestate de opoziția de dreapta, formată din partidul național-conservator PiS și Confederația (Konfederacja) de extremă dreapta, care susține economia de piață.

Nawrocki, care este aliniat cu PiS, pare să-și exercite dreptul de a veta proiectele de lege. În august, șeful său de cabinet, Zbigniew Bogucki, a declarat postului de radio Radio Zet că președintele nu va aproba majorarea taxelor pe băuturile alcoolice sau dulci, în conformitate cu promisiunea sa din campania electorală de a se opune creșterilor de taxe.

O serie de experți au criticat, de asemenea, faptul că suprataxa pe băuturile dulci nu a devenit un mijloc de îmbunătățire a sănătății, așa cum s-a afirmat inițial, ci mai degrabă un alt instrument al guvernului pentru a crește veniturile fiscale.

La începutul acestui an, Curtea de Conturi (NIK) a raportat că taxele, care se aplică și alcoolului puternic vândut în sticle mici, au adus 5,2 miliarde de zloți (aprox. 6,14 miliarde RON) Fondului Național de Sănătate (NFZ) între 2021, când au fost introduse, și 2023.

Cu toate acestea, în loc ca acești bani să fie canalizați în mod specific către programe și tratamente legate de combaterea efectelor negative ale băuturilor dulci și alcoolului asupra sănătății, așa cum se intenționa, ei au fost folosiți ca sursă de finanțare generală pentru serviciile de sănătate.

Confederația Lewiatan, un important grup de lobby al mediului de afaceri, a declarat în septembrie că „se opune ferm creșterii foarte mari propuse” a taxei pe zahăr. „Din păcate, experiența din trecut arată că adevăratul scop este de a genera venituri bugetare suplimentare”, nu de a sprijini asistența medicală, a scris confederația.

Între timp, Łukasz Mazur, consultant fiscal care a fost unul dintre inițiatorii ideii unei taxe pe produsele nesănătoase în urmă cu un deceniu, a declarat pentru site-ul de știri Onet că punerea în aplicare s-a îndepărtat complet de concepția inițială.

„Taxa era menită să încurajeze companiile să ofere polonezilor produse mai sănătoase”, a spus Mazur – de exemplu, prin taxarea ingredientelor precum siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză și uleiul de palmier.

Însă taxa efectivă care a fost introdusă „este o glumă” care „nu are nimic de-a face cu sănătatea”, a adăugat el. „Singurul scop este creșterea veniturilor bugetare”, mai ales în contextul actual, în care „există o criză bugetară și trebuie găsiți bani”.

Polonia a înregistrat o creștere vertiginoasă a deficitului bugetar pe fondul cheltuielilor tot mai mari pentru achiziții în domeniul apărării și protecției sociale. Anul trecut, țara a fost supusă procedurii UE privind deficitul excesiv, fiind obligată să elaboreze un plan pentru a echilibra mai bine cheltuielile și veniturile.

Cu toate acestea, datele publicate recent de Eurostat arată că Polonia a înregistrat a doua cea mai rapidă creștere anuală a datoriei publice din UE în al doilea trimestru al acestui an.

Guvernul încearcă, de asemenea, să crească veniturile prin majorarea ratei impozitului pe profit plătit de bănci. Această măsură a fost aprobată luna trecută de parlament, din nou cu votul negativ al opoziției de dreapta.

Cu toate acestea, Bogucki a sugerat că, în acest caz particular, Nawrocki ar putea fi dispus să aprobe proiectul de lege, afirmând că angajamentul președintelui de a nu majora impozitele „se aplică polonezilor obișnuiți, întreprinderilor mici din Polonia”, în timp ce „în cazul entităților mari, cu resurse enorme, situația este oarecum diferită”.