ING Ban România își menține neschimbate prognozele de inflație pentru finele acestui an, după ce INS a anunțat că în octombrie inflația a fost de 9,8%.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Inflația din România a scăzut ușor în octombrie, la 9,8%, față de 9,9% în septembrie. Scăderea prețurilor la unele produse alimentare a adus o ușurare, dar inflația la servicii rămâne dificilă. Creșterea salariilor a încetinit la doar 4,1% în septembrie, ceea ce a afectat în mod evident cererea. Menținem previziunile privind inflația la sfârșitul anului la 9,6% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.”. se arată într-o notă semnată de economistul șef al ING, Valentin Tătaru.
El mai arată că datele privind IPC din octombrie nu au înregistrat abateri semnificative față de așteptări, având în vedere că efectele TVA și ale accizelor au fost deja integrate în prețuri.
“Nu vedem niciun motiv pentru a revizui previziunile noastre privind inflația în urma datelor din octombrie. Pe termen scurt, inflația ar trebui să rămână ridicată, situându-se în mare parte peste 9% până la jumătatea anului 2026. Efectele de bază vor deveni decisiv favorabile abia din iulie 2026, când impactul majorărilor de impozite de la jumătatea anului 2025 va dispărea din comparațiile anuale. Aceste efecte de bază puternice ar trebui să accelereze dezinflația, ducând rata inflației către 4,0% – 4,5% până la sfârșitul verii 2026. Scenariul nostru de referință rămâne 9,6% la sfârșitul anului 2025 și 4,5% la sfârșitul anului 2026.”
Cât privește anul viitor, prognozele indică o scădere a inflației, dar Valentin Tătaru avertizează că mai exista unele riscuri de luat în caldul.
“Pentru 2026, deși există riscuri ușoare de scădere (inflația se va situa sub 4,5% dacă vor domina forțele dezinflaționiste, principalul risc fiind creșterea slabă a PIB-ului), două incertitudini rămân semnificative pentru profilul inflației. În primul rând, plafonul impus de guvern pentru prețurile gazelor naturale va expira la sfârșitul lunii martie 2026, ceea ce ar putea declanșa o creștere punctuală a prețurilor gazelor. În al doilea rând, plafonul temporar pentru majorările de preț la produsele alimentare de bază va fi în cele din urmă eliminat. Niciunul dintre acești factori nu pare excesiv de îngrijorător în acest moment, dar ambii rămân în atenția noastră, în special plafonul prețului gazelor, întrucât o iarnă grea ar putea determina creșterea prețurilor la energie până în primăvara viitoare.”, se mai arată în nota ING.
Dinamica salariilor contribuie la dezinflație, mai notează economistul șef al ING Bank România.
“Cele mai recente date privind salariile au confirmat încetinirea creșterii salariale – salariile nete medii au crescut cu doar 4,1% în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce, după luarea în calcul a inflației, înseamnă o scădere considerabilă a veniturilor reale. Având în vedere erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, presupunem că consumul privat va deveni o forță dezinflaționistă în trimestrele următoare. Deși poate dura ceva timp până când cererea slabă se va traduce pe deplin în presiuni mai mici asupra prețurilor de bază, direcția este clară: cheltuielile de consum nu mai sunt motorul inflației, așa cum erau odinioară, iar acest lucru ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație.”
Iar în ceea ce privește rata dobânzii de politică monetară, Valentin Tătaru estimează că o primă reducere a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază va avea loc în mai 2026, iar anul viitor va avea loc o reducere cumulată de 100 de puncte de bază.
“Concluzia: reducerile ratei dobânzii sunt iminente, dar este necesară răbdare, deoarece inflația va rămâne aproape de două cifre pentru încă câteva trimestre înainte de a se înregistra o ameliorare semnificativă. Acest profil al inflației ar trebui să susțină, de asemenea, un curs de schimb relativ stabil, fiind puțin probabil ca EUR/RON să se îndepărteze semnificativ de nivelul de 5,10 în următorii doi ani.”

Sursa foto: Pixabay