VIDEO AI, în licitații publice – Cum ajută, cum încurcă? Mihai Negrea, fost IT-ist de Microsoft și fondator de platformă care monitorizează licitații publice: “Pericolul cu Inteligența Artificială, fiind foarte ușor de folosit, este să amplifice hârțogăraia, în loc să o simplifice”

Inteligența Artificială poate fi de ajutor pentru a transparentiza și a facilita accesul la licitații publice, dar poate și să îngreuneze procedurile, dacă tehnologia este folosită doar ca să perpetueze un sistem complicat. Cum ajută AI-ul, dar și cum poate complica lucrurile ne explică Mihai Negrea, fondator al DataDriven.ro, o platformă care monitorizează piața licitațiilor publice, cu ajutorul AI, urmărind date din mai multe surse, inclusiv SEAP.

După doi ani de experiență la Microsoft în Statele Unite, Mihai Negrea a revenit acasă, la Timișoara, în 2014, pentru a pune bazele unei echipe de dezvoltare a gigantului american tech. De aproximativ doi ani, însă, Mihai este antreprenor în România, după ce a lansat platforma DataDriven.ro. Acesta a povestit pentru Economedia despre traseul său profesional, într-un interviu din seria “Cei care se întorc” care poate fi urmărit AICI

Am discutat cu Mihai Negrea și despre ce poate face AI-ul în acest domeniu:

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Filmare și montaj: Andrei Tinca

Ca în multe alte domenii, AI-ul poate eficientiza munca și în zona de licitații publice. Dar poate și să încurce. Cum? Explică Mihai Negrea, care spune că el însuși, ca programator și antreprenor, lucrează cu doi agenți AI.

“Când greșește unul, îl întreb pe celălalt. Sunt cumva “angajații” mei”, spune Mihai. “Deci pe mine mă ajută foarte mult. Dar ca să zici că am ajuns la un moment în care poate AI-ul să aplice la o licitație automat, fără input de la o companie… mi se pare că încă nu suntem la acel nivel. Sunt diferențe foarte mari în diverse domenii de activitate, dar inteligența artificială ajută. Și da, cred că asta e direcția”, spune Mihai.

Acesta atrage însă atenția asupra unei chestiuni contradictorii. “AI-ul este folosit în momentul de față destul de mult și de autorități, adică, atunci când scriu caiete de sarcini, folosesc AI-ul ca să formuleze anumite paragrafe. Am vorbit cu consultanți, de exemplu, care mi-au zis că folosesc AI-ul ca să citească ofertele participanților. Pe de altă parte, sunt ofertanți, adică antreprenori care scriu proiectele, care scriu documentația cu AI și mi se pare cumva că, pe de o parte, autoritățile se chinuie să facă o hârțogăraie cât mai mare, cu ajutorul AI-ului, pe când, pe de altă parte, există firme care încearcă să rezolve aceeași hârțogăraie pe care a creat-o AI-ul tot cu AI. Mi se pare că mult mai ușor ar fi să scoți hărțogăraia, să faci niște criterii mult mai standardizate”, spune Mihai.

Acesta continuă cu câteva exemple de muncă oarecum absurdă.

“Sunt unele primării, de exemplu, care nu sunt digitalizate deloc, care n-au treabă cu AI-ul. Și primesc pentru o licitație 20 de oferte, au consultanți în achiziții, experți în achiziții publice care citesc zeci, sute de pagini generate de AI. Nu știu cum rezistă oamenii aceia. Și în general textul generat de AI, la prima vedere, nu prea are greșeli, trebuie să fii super atent ca să găsești ceva neconform cu caietul de sarcini într-un text generat de AI. Sunt într-adevăr greșeli, dar le e foarte greu acelor persoane care nu sunt obișnuite să se ajute de AI. Este o muncă titanică și e o muncă titanică de ambele părți: pe de o parte, să creezi aceste caiete de sarcini și să evaluezi ofertele și o altă muncă titanică din partea firmelor să facă ofertele, să înțeleagă caietele de sarcini și să facă ofertele”, spune Mihai, care sesizează pericolul perpetuării unui sistem ineficient, la care se adaugă stratul AI.

“Ar trebui totul mai standardizat. Vorbeam cu un consultant care trebuia să se uite pe niște devize de construcții și pentru fiecare item din devizul respectiv trebuia să pună un paragraf în proiectul tehnic. Deci autoritatea preciza în caietul de sarcini ce anume trebuie trecut în proiectul tehnic, la ce nivel de detalii, cum vor să facă o anumită chestie, cum vor să facă altceva. Mi s-a părut că autoritatea cerea o grămadă chestii – acesta genera chestiile respective cu AI, adică zicea: “da, da, știm să facem asta”, “avem tehnologia x”, bineînțeles că întâi aplicăm nu știu ce strat de hidroizolație și pe urmă așteptăm două săptămâni, bineînțeles că facem asta. Deci trebuia ca în oferta tehnică să explice cum lucrează ei la modul ideal. Cumva, pericolul la AI, fiind foarte ușor de folosit, este să amplifice hârțogăraia, în loc să o simplifice. Nu pot să zic că am o soluție în momentul de față la chestia asta și nu știu dacă stă la latitudinea mea”, spune Mihai, vorbind despre “ciocanul” AI.

Acesta, antreprenor, dar și programator, spune că folosește sisteme bazate pe AI, dar:

“În general, am încercat să le folosesc acolo unde au sens și unde știu că dau rezultate bune, nu să le dau să se trezească omul că pune o ofertă cu niște prostii în oferta respectivă”, sintetizează Mihai.