Ce plătim în factura la electricitate / Prețul propriu-zis al energiei este mai puțin de jumătate

Prețul propriu-zis al energiei electrice reprezintă 40% din factura la electricitate, restul fiind tarife reglementate de transport și distribuție, mai multe tipuri de contribuții care sunt de fapt subvenții pentru anumite companii, dar și acciză și TVA plătite către stat.

De la 1 iulie, când piața a fost liberalizată, doar componenta de energie activă (energia propriu-zisă consumată) este stabilită de către piață, celelalte componente ale facturii sunt reglementate de către autoritățile statului.

Mai exact, putem împărți factura în patru tipuri de componente: energia activă, tarifele reglementate (de transport, distribuție și sistem, stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie), contribuțiile (un fel de subvenții colectate de stat care sunt destinate susținerii producției de energie regenerabilă sau cu eficiență ridicată) și taxele (stabilite de către Ministerul Finanțelor).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„La consumatorul casnic trebuie să avem în vedere o cifră: 60% din factura de energie sunt componente reglementate, nu energie electrică. Doar 40% din factură este energie electrică”, a afirmat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), la mijlocul lunii noiembrie, citat de Agerpres.

Așadar, tarifele reglementate, contribuțiile și taxele reprezintă cea mai mare parte din factură. Dar să vedem ce sunt acestea de fapt.

Tarifele reglementate de ANRE

Această componentă de preț, care reprezintă aproximativ 30% din factură, include serviciile esențiale pentru funcționarea sistemului energetic.

• Tariful de transport: reprezintă serviciile către Transelectrica pentru menținerea și operarea rețelei de înaltă tensiune care transportă energia de la centrale la centrele de distribuție.
• Tariful de distribuție: este componenta care merge către operatorul local (distribuitorul de energie din zona ta) care se ocupă de rețeaua de joasă și medie tensiune, până la contorul tău.
• Tariful pentru servicii de sistem: este un cost gândit și colectat astfel încât să acopere costurile pentru menținerea echilibrului și stabilității rețelei electrice.

Aceste tarife sunt reglementate de ANRE și au crescut semnificativ în 2024-2025, după ce au fost înghețate pe perioada crizei energetice. Creșterea acestora este influențată de asemenea de prețurile mai mari ale producătorilor, deoarece rețelele au propriul consum tehnic pentru funcționare și distribuitorii trebuie să cumpere energie de la aceștia.

Taxele și contribuțiile la stat

Aproximativ o treime din factura finală se duce direct la stat sub diverse forme, fără să aibă neapărat legătură cu procesul de producție și transport al energiei până la priză. Să le luăm pe rând:

• TVA (21%): se aplică asupra întregii facturi și este cea mai mare taxă individuală.
• Acciza pe energie electrică: este un impozit fix per kWh consumat.
• Contribuția pentru cogenerare: sprijină producătorii de energie în cogenerare de înaltă eficiență.
• Certificatele verzi: finanțează producătorii de energie regenerabilă.
• Contribuția pentru contractele CfD (contractele pentru diferență): susține investițiile în noi capacități de producție.

Toate aceste taxe se adaugă la costul final și sunt doar colectate de furnizor în numele statului. Furnizorul nu păstrează nimic din aceste sume, ele trec direct către destinatarii finali.

Laurențiu Urluescu, președintele Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a subliniat că, deși reprezentanții statului repetă în discursuri faptul că se caută soluții pentru reducerea facturilor, în realitate contribuțiile colectate de stat au crescut aproape lunar din iulie încoace.

„De la 1 iulie a dispărut subvenția, mă rog, schema de plafonare cum zic alții. Tot de la 1 iunie a crescut contribuția pentru cogenerare de la 3,5 la 8,4 lei (pe MWh – n.r.), mai mult decât dublu. De la 1 august a crescut TVA de la 19% la 21%. De la 1 septembrie a crescut tariful în servicii din sistem de la 7,04 la 12,79 (pe MWh – n.r.). De la 1 noiembrie crește iarăși contribuția de cogenerare de la 8,4 la 13,06 (pe MWh – n.r.)”, a afirmat el.