Sursa foto: Pexels
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
”Noi, ca furnizori, pentru consumatorii casnici şi pentru termoficare, avem o achiziţie de la 120 de lei /MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei. Ne aşteptăm ca de la 1 aprilie 2026 să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 lei /MWh”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care a precizat că în factura finală se va regăsi cu o creştere de cel puţin 5%.
El mai spune că, într-o lună de iarnă, de exemplu, un apartament care are centrală, factura ar fi undeva la 400 lei, iar cu o creştere de 5%, aceasta ar ajunge cam la 420 de lei.
Plafonarea preţului la gazele naturale, prevăzută de OUG 6/2025, încetează pe 31 martie 2026. După aceasă dată, preţul final va fi cel stabilit în contractul de furnizare, care poate varia în funcţie de condiţiile pieţei.
Potrivit AFEER, soluţiile ar fi acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili şi creşterea lichidităţii pe piaţa angros de gaze naturale.
Reprezentantul AFEER a mai spus că statul a încasat 80 de miliarde de lei din sectorul energetic.
”Aşa ne-am făcut noi socoteala, pe anii 2022, 2023, 2024, cam 80 de milliarde de lei. Numai din creşterea bazei de TVA, care e aplicată la o bază mai mare de calcul, din dividende, din supraimpozitarea producţiei şi a trading-ului şi din contribuţia la solidaritate, pentru anii 2022 şi 2023”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, într-o întâlnire cu presa.
Din suma totală de 80 miliarde lei, în anul 2022, statul ar fi încasat 46,3 miliarde lei, în 2023 – 21,3 miliarde lei, iar în 2024 – total estimat 12,1 miliarde lei.
Acesta a mai spus că statul le datorează furnizorilor de energie şi gaze circa 7 miliarde de lei, sumă ce reprezintă diferenţa dintre preţul stabilit conform schemelor de plafonare şi compensare şi cel din contractele de energie şi gaze naturale.
”Ultima lună, care este complet închisă ca verificări, este ianuarie 2024. Nedecontat până acum ar fi undeva la 7 miliarde de lei. În general, sunt sume care nu au fost încă confirmate, dar în rest sunt în curs deconfirmare”, a afirmat Laurenţiu Urluescu.
Estimarea de 7 miliarde lei a fost făcută de mai mulţi furnizori din piaţă, afirmă el.
”A fost o estimare de la Ministerul Energiei că schema totală era de 30 miliarde lei”, precizează el, adăugând că asta înseamnă că furnizorilor de energie şi gaze statul le-a plătit 23 de miliarde de lei.
Prin schemele de ajutor destinate consumatorilor, statul şi-a asumat să plătească diferenţa dintre preţurile plafonate, ce apar în factură, şi preţurile reale, din contractul propriu zis.
În prima fază, costurile sunt suportate de companiile furnizoare, apoi sunt validate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi ulterior transmise celor două ministere care fac plăţile, în baza unor bugete alocate. Ministerul responsabil pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei. Însă nu există un termen-limită până la care statul trebuie să îşi plătească datoriile. Până în decembrie 2026 se poate face regularizarea sumelor aferente OUG 27 şi OUG 6, ceea ce înseamnă că dacă sunt calcule/informaţii eronate, nu mai poţi regularizarea sumelor după decembrie 2026.
Piaţa de energie electrică din România a trecut, în ultimii ani, prin mai multe etape de transformare.
La 1 ianuarie 2014, consumatorii non-casnici din România au trecut exclusiv pe piaţa concurenţială de energie electrică, începând din acel moment să îşi negocieze contractele cu furnizorii, fără a mai beneficia de preţuri reglementate de stat.
La 1 ianuarie 2018, preţul energiei electrice a fost liberalizat şi pentru clienţii casnici.
La 1 ianuarie 2021, liberalizarea pieţei a fost reconfirmată şi consolidată, marcând o nouă etapă de funcţionare în condiţii de concurenţă reală.
La 4 octombrie 2021, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 118/2021, prin care s-au introdus schemele de plafonare şi compensare a facturilor la energie electrică şi gaze naturale.
Pe toată perioada 2021-2025, preţurile energiei furnizate consumatorilor au reflectat preţurile reale din piaţă, însă statul a intervenit prin acordarea de subvenţiicare, potrivit legii, trebuiau suportate temporar, în primă instanţă, de furnizori şi ulterior decontate acestora de către stat.
La 1 iulie 2025, a fost eliminată subvenţia acordată de stat tuturor consumatorilor prin intermediul furnizorilor. Astfel, dacă până la această dată o parte semnificativă din valoarea facturii era acoperită de stat, începând cu 1 iulie 2025, consumatorii suportă integral costul energiei consumate, cu excepţia celor care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili.
