Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să dezbată miercuri, 10 decembrie, două subiecte cu greutate: contestația AUR privind legea taxelor adoptată prin asumarea răspunderii de Guvernul Bolojan, dar și sesizarea Înaltei Curți pe legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ambele reforme sunt cheie pentru reducerea deficitului bugetar al României. Pe de o parte, pachetul de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe anul viitor, deoarece include creșteri de taxe și alte schimbări fiscale ce aduc venituri în plus la buget.
Pe de alte parte, reforma pensiilor magistraților este un jalon cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, de care depind câteva sute de milioane de euro, o sumă mai mult decât necesară pentru bugetul delicat al României, dar și o reformă esențială pentru gestionarea cheltuielilor cu pensiile pe termen lung.
Contestația AUR pe legea taxelor
AUR a depus o sesizare de neconstituționalitate la legea prin care Guvernul Bolojan a crescut taxele locale și impozitul pe dividende.
AUR a mai atacat o dată legea adoptată de Parlament încă din luna septembrie. CCR a admis o parte din sesizare și a cerut guvernului – ca inițiator al legii – să elimine textul poligraf pentru vameși. Guvernul a refăcut legea, a eliminat testul poligraf, Parlamentul a adoptat din nou legea pe 18 noiembrie. Acum, AUR a atacat din nou legea la CCR.
Legea pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea încă din august prevede mai multe majorări de taxe și impozite considerate critice pentru a scădea deficitul bugetar în 2026.
Iată câteva dintre măsurile prevăzute de legea atacată:
- cresc impozitele locale pe imobile și autovehicule
- crește impozitul pe dividende
- cresc tarifele pentru coletele trimise din afara UE
Guvernul Bolojan a scris în expunerea de motive la proiectul de lege că veniturile suplimentare au ca scop reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din UE.
Sesizarea Înaltei Curți pe reforma pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis săptămâna trecută să sesizeze din nou Curtea Constituțională cu privire la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în ciuda faptului că acesta a așteptat toate avizele necesare, după ce inițial fusese respins din cauza lipsei unui aviz al CSM.
La precedenta sesizare formulată de ICCJ, judecătorii Curții Constituționale au declarat legea neconstituțională pe motive de formă, extrinseci.
Guvernul și-a angajat din nou răspunderea pe proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor, în urmă cu două săptămâni. De această dată, executivul a așteptat avizul CSM, deși acesta a fost negativ, după ce data trecut CCR a respins reforma din cauza neașteptării avizului CSM.
Proiectul de reformă a pensiilor magistraților crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. De asemenea, proiectul introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, a explicat prim-ministrul. Proiectul mai introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net, în contextul în care astăzi pensia este cât ultimul salariu. Nou proiect extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că, în fiecare an, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media