Guvernul a adoptat “Ordonanța trenuleț”: Cotă unică de 1% pentru microîntrepinderi / Deficit de 6,4% în noiembrie

Guvernul a adoptat marți seara Ordonanța trenuleț, documentul care reglementează principalele măsuri fiscale care se aplică începând cu 1 ianuarie 2026, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ministrul a precizat că impozitului minim pe cifra de afaceri scade de la 1 ianuarie la 0,5% urmând să fie eliminat din 2027.

“Ordonanţa de măsuri fiscal-bugetare pe care Guvernul a adoptat-o astăzi a avut câteva capitole pe care aş vrea să le trec în revistă. În primul rând, e vorba de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, de măsuri de relansare economică, stimulare a investiţiilor private şi simplificări pentru contribuabili, măsuri privind sprijinirea persoanelor vulnerabile, măsuri de sprijin pentru autorităţile locale, măsuri care privesc combaterea evaziunii fiscale şi modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile şi alte categorii de măsuri necesare de care avem nevoie până la aprobarea bugetului pentru anul 2026”, a precizat Nazare.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Începând cu anul viitor, se va aplica o cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi.

“Cea mai importantă măsură pe care această ordonanţă o conţine este cea de reducere a impozitului pe cifra de afaceri de la 1% cât era în prezent, la 0,5% pentru anul 2026, urmată de eliminarea acestui impozit din 2027 şi înlocuirea lui cu impozitul pe afiliaţi, impozitul pe cheltuieli sensibile ale companiilor, astfel încât acest impozit să nu mai frâneze dezvoltarea, să nu mai frâneze investiţiile de care o să avem foarte mare nevoie pentru relansarea economică în 2026 şi să le stimuleze. Ne vom axa în special pe monitorizarea cheltuielilor sensibile, acolo unde avem informaţii certe concrete, pentru că le monitorizăm că se externalizează profitul, iar acest lucru se va face prin taxarea afiliaţilor. De asemenea, instituim o cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi. Nu vor mai plăti 3% vor plăti 1% toate, între toate microîntreprinderile sub 100.000 euro. Este o măsură care ajută foarte mult antreprenorii mici, care au nevoie de lichidităţi sau care au nevoie de resurse pentru dezvoltare în 2026. Este, de asemenea, o măsură de simplificare foarte importantă, pentru că în 2026 ar fi operat două cote pentru microîntreprinderi. Era şi foarte greu de operat până la 60.000 euro şi între 60.000 euro şi 100.000 euro”, a explicat Nazare, citat de Agerpres.

Celebra taxă pe stâlp dispare începând cu anul 2027, potrivit ministrului, care a precizat că prin ordonanța trenuleț se reduc subvențiile pentru partidele politice.

Întrebat despre deficitul pe care România îl va înregistra în acest an, Alexandru Nazare a precizat că datele oficiale nu au fost încă publicate, dar deficitul a fost în noiembrie de 6,4% față de 7,15% în urmă cu un an, respectiv 121 mld lei față de 125 mld anul trecut, ceea ce înseamnă un deficit nominal mai mic cu aproximativ 4 miliarde de lei.

Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a importatorilor și a comercianților angro de alcool, tutun și produse energetice va fi făcută de o singură Comisie de autorizare, constituită la nivelul ANAF.

De asemenea, se introduc garanții de până la 120% din accize pentru operatorii (importatori și distribuitori de produse energetice) considerați cu risc fiscal ridicat, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA și a accizelor, după cum a relatat în urmă cu o zi economedia.ro.

Comunicatul Guvernului, mai jos:

Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare:

• – Reducerea subvenției pentru partidele politice și sumelor acordate pentru minorități;
• – Amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare;
• – Se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi și servicii;
• – Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

Măsuri de relansare economică, stimulare a investițiilor private și simplificări pentru contribuabili:

• – Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toți contribuabilii și eliminarea acestuia în 2027;
• – Aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activității;
• – Eliminarea impozitului pentru construcții („taxa pe stâlp”), începând cu anul 2027;
• – Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea și clarificarea utilizării RO e-Factura;
• – Simplificarea mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient și mai bine țintit.

Măsuri privind sprijinirea persoanelor vulnerabile:

• – Sprijin pentru angajații cu salariul minim: se prelungește neimpozitarea unei părți din salariu, pentru creșterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie  și 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);
• – Protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se prelungesc până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilității, pentru a asigura continuitatea ajutorului și combaterea sărăciei energetice.
• – Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional;
• – Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale: se creează baza legală pentru actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială, pentru un buget mai realist și servicii de calitate în 2026;

Măsuri de sprijin pentru autoritățile publice locale:

• – Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: autoritățile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cofinanțarea și implementarea proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;
• – Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026.
• – Posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, cu modificările și completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar 2025 pentru finanţarea unor cheltuieli de aceeași natură;

Combaterea evaziunii fiscal și modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile:

• – Autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF și se bazează pe evaluarea credibilității financiare a administratorilor, asociaților și a sursei fondurilor;
• – Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA și a accizelor;
• – Regimul de autorizare, raportare și control al operațiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacțiilor.
• – Lanțurile de tranzacționare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.