Analiză ING Bank: Perspective în îmbunătățire pentru România, în ciuda provocărilor persistente

România traversează o perioadă de tranziție economică, în care investițiile susținute de fondurile europene încep să compenseze încetinirea vizibilă a consumului privat. Conform unei analize semnate de Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști în cadrul ING Bank România, anul 2026 se anunță a fi unul istoric pentru absorbția fondurilor UE, dar și momentul în care presiunea inflaționistă va permite Băncii Naționale să relaxeze politica monetară.

„Executarea consecventă a reformelor rămâne esențială. Deși amenințările de retrogradare a ratingului s-au atenuat, stabilitatea fiscală și politică rămâne sub supraveghere atentă”, avertizează autorii analizei.

România pe scurt:
– Perspective de creștere: Am revizuit în sus prognoza noastră de creștere a PIB-ului de la 0,3% la 1,1% în 2025, susținută de un al treilea trimestru mai puternic decât se anticipase. Menținem estimarea pentru 2026 la 1,4%.
– Poziția fiscală: Ținta de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabilă, întrucât măsurile de creștere a veniturilor încep să dea rezultate. Deși reducerea costurilor rămâne un element central în negocierile politice, măsurile cheie continuă să fie foarte controversate. Menținem estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 la 6,4% din PIB.
– PNRR: A patra cerere de plată din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) ar putea fi amânată până în ianuarie, coincidând cu aprobarea preconizată a legii bugetului pentru 2026. Cu toate acestea, 2026 ar putea marca un vârf istoric al fluxurilor de fonduri UE, întrucât PNRR intră în ultimul său an, iar absorbția fondurilor de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 se accelerează treptat.
– Balanța externă: Consumul a încetinit în mod vizibil, dar acest lucru nu s-a tradus încă într-o reducere semnificativă a deficitului comercial. Considerăm că acest lucru se va întâmpla în cele din urmă și ar trebui să se traducă într-o reducere a deficitului de cont curent, care ar trebui să scadă sub 8,0% din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0% în 2026.
– Inflația și politica monetară: Ne așteptăm ca inflația să se încheie la 9,8% la sfârșitul anului 2025, cu o medie de 7,3% pe an, și apoi să scadă la 4,5% până la sfârșitul anului 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Scenariul nostru de bază presupune că Banca Națională a României va reduce ratele cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai 2026.
– Riscuri: Deși ultimul rezultat al deficitului bugetar a indicat îmbunătățiri vizibile, acesta a rămas doar un pas în direcția corectă, iar executarea consecventă rămâne esențială. Amenințările de retrogradare a ratingului par să se fi atenuat oarecum, dar stabilitatea fiscală și politică rămâne sub supraveghere atentă.

Revizuire în sus a creșterii economice pentru 2025

Economiștii ING au modificat prognozele privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB), observând o reziliență mai mare a economiei în a doua jumătate a anului curent: Prognoza a fost revizuită de la 0,3% la 1,1%, datorită unui trimestru al treilea peste așteptări. Pentru 2026, se menține o estimare de creștere de 1,4%, ritm care rămâne însă sub potențialul de aproximativ 3,0% al României.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Deficitul bugetar și „vârful istoric” al fondurilor UE

Deși dezechilibrele macroeconomice rămân mari, situația fiscală dă semne de stabilizare, Deficitul de 8,4% din PIB pentru 2025 este considerat realizabil, execuția din luna octombrie indicând primul progres semnificativ față de anul precedent. Pentru 2026, deficitul bugetar este prognozat să scadă la 6,4% din PIB. De asemenea, 2026 ar putea marca un maxim istoric al fluxurilor de bani de la Bruxelles, fiind ultimul an de implementare a PNRR și perioada în care absorbția fondurilor de coeziune se accelerează.

Inflația și dobânzile 

După un final de an 2025 marcat de o inflație ridicată, perspectivele pentru 2026 devin mai optimiste. Se estimează că inflația va încheia anul 2025 la 9,8%, urmând să scadă semnificativ până la 4,5% la finalul anului 2026. În ceea ce privește reducerea ratelor, scenariul ING prevede că BNR va începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în mai 2026. Reducerea totală prevăzută pentru anul viitor este de 100 de puncte de bază, debutând cu o primă tăiere de 0,25%.

Depreciere controlată a leului

Banca Națională va menține, cel mai probabil, un control ferm asupra cursului de schimb pentru a evita șocurile inflaționiste. Economiștii anticipează o depreciere treptată a monedei naționale către nivelul de 5,15 lei pentru un euro până la sfârșitul anului 2026.

Fiscal – situația pare să se îmbunătățească

Sursa: MFin, ING

În ceea ce privește evoluția mai recentă a inflației, ușoarele divergențe în sens ascendent din ultimele două luni ne-au determinat să majorăm ușor prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la 9,8% (față de 9,6% anterior).

“Pentru 2026, valoarea noastră pentru sfârșitul anului se situează la 4,5%, peste proiecția de 3,7% a Băncii Naționale a României. Atât noi, cât și Banca previzionăm o răcire semnificativă a presiunilor actuale până în vara anului 2026, când presiunile ascendente din partea elementelor fiscale și energetice vor dispărea, în timp ce veniturile reale negative vor continua să exercite presiuni asupra cererii și asupra încrederii consumatorilor.

Riscurile pentru această perspectivă rămân duble. Pe de o parte, presiunile reînnoite asupra prețurilor energiei, în special facturile la gaz din aprilie 2026, ar putea determina o creștere a inflației. În plus, decizia adoptată recent de a majora salariul minim cu aproape 7,0% începând cu iulie 2026 ar putea, în principiu, să facă ajustarea către presiuni mai moderate asupra prețurilor mai graduală. Nu considerăm că niciuna dintre acestea reprezintă riscuri majore în acest stadiu, mai ales că presiunile opuse generate de activitatea economică rămân factori cheie de dezinflație.”

Pe piața valutară, continuăm să credem că BNR va menține un control ferm asupra leului. De la intervalul actual de 5,09-5,10, anticipăm o depreciere până la 5,15 până la sfârșitul anului 2026. Scenariul de bază al unor fluxuri mari de fonduri din UE ar putea într-adevăr genera unele presiuni de apreciere, dar atâta timp cât deficitele gemene ale țării rămân structurale, fluxurile naturale vor continua să indice deprecieri treptate ale leului.

Inflația IPC: contribuții și perspective

– Sursa: INS, ING