Sondaj IRES: Majoritatea românilor spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, dar cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România / Economia, principala sursă de stres 

Deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România. Anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului, arată un sondaj național realizat de IRES.

Top 10 cele mai relevante date despre cum au perceput românii anul 2025:

1. Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil. Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit.
2. Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput.
3. Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
4. 73% dintre intervievați declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, fiind cel mai puternic factor de stres identificat în sondaj.
5. 72% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 25% consideră că direcția este una bună.
6. 63% spun că anul 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, chiar dacă evaluarea anului personal este semnificativ mai bună.
7. 61% dintre respondenți consideră că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită, iar majoritatea dintre cei intervievați spun că decizia nu a fost     suficient de transparentă.
8. Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ.
9. Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectelele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.
10. Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani.

Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică  și socială și scăderea încrederii în instituții. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.

Situația economică a țării – principalul factor de stres al românilor în 2025

În privința factorilor care au afectat echilibrul emoțional, situația economică a fost, de departe, principala sursă de stres a românilor în anul 2025 – peste 70% dintre participanții la sondaj declară că situația economică le-a afectat echilibrul emoțional într-o mare sau foarte mare măsură, urmată de situația politică internă; radicalizarea și conflictualizarea discursului politic; lipsa unor surse de informare considerate credibile; războiul din Ucraina.

Rezultatele indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică.

România în 2025: evaluare macrosocială sever negativă

O majoritate covârșitoare a respondenților consideră că România merge într-o direcție greșită. Doar un sfert dintre români sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. Tinerii 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase).

Aproape două treimi (63%) dintre respondenți consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, în contrast puternic cu evaluarea mai favorabilă a anului la nivel personal.

Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că, în 2025:

• economia s-a înrăutățit (71%);
• calitatea guvernării și a vieții politice s-a degradat (64%);
• nivelul corupției a crescut (63%);

Capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv decât restul (16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol pentru România, iar 33% cred că a fost la fel).

Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.

Reforme acceptate, dar cu impact negativ resimțit

Reformele promovate de guvern legate de administrația publică și reducerea cheltuielilor bugetare sunt evaluate preponderent ca fiind ineficiente.

În privința reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele pentru celelalte categorii de contribuabili (78%), iar peste jumătate (58%) dintre participanții la sondaj cred că reformele nu sunt echitabil distribuite între populație, mediul privat și stat.

În același timp, însă, două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt de acord că reformele adoptate sunt importante pentru sănătatea economiei României pe termen lung, iar peste jumătate (59%) cred că direcția reformelor adoptate este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării. Ușor incertă este evaluarea modului în care au fost comunicate motivele pentru care sunt necesare aceste reforme: 54% sunt de acord (total sau parțial), în timp ce 44% sunt în dezacord.

Impactul reformelor asupra nivelului propriu de trai este perceput ca fiind negativ de aproximativ (53%) jumătate dintre respondenți, 18% declară că au resimțit un impact pozitiv, iar mai bine de un sfert spun că nu au resimțit niciun fel de efecte – nici pozitive, nici negative.

Intenția de vot

Doar patru partide reușesc să capteze, fiecare, peste 10% din intențiile de vot ale participanților la sondaj, în ipoteza desfășurării alegerilor parlamentare: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 36%, Partidul Social Democrat (PSD) – 21%, Partidul Național Liberal (PNL) – 18%, Uniunea Salvați România (USR) – 11%. Restul partidelor înregistrează procente sub pragul minim necesar accederii în Parlamentul României.