Publicație maghiară: România este total vulnerabilă în faţa Rusiei, iar creșterea brutală a prețului se explică prin poziția de negociere foarte slabă

România a fost nevoită să importe gaze naturale din Rusia într-o cantitate mai mare şi la un preţ mult mai mare decât anterior, şi asta în contextul în care gazoductul BRUA, care a costat aproximativ o jumătate de miliard de euro, este gol de un an, prin care ar putea intra în țară gaze naturale azere, la un preţ mult mai mic decât cele ruseşti, scrie publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, citată de Rador.

În doar un an, prețul gazelor importate din Rusia a crescut de patru ori. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în septembrie 2020 un metru cub de gaze naturale din Rusia a costat 150 de dolari pentru ca la sfârşitul anului preţul să ajungă la 180 de dolari, iar în martie 2021 să crească la 204 dolari.

După care a urmat o scădere temporară a prețurilor: în aprilie, preţul transportatorului de energie a fost de 185 de dolari în contextul în care sezonul de încălzire se apropia de sfârșit. Apoi, la sfârșitul verii totul a escaladat: în august compania Gazprom a crescut preţul de la 169 de dolari la 214, iar în septembrie la 325. În octombie putem vorbi deja de explodarea preţurilor: un metru cub de gaze din Rusia a costat 612 dolari, ceea ce a însemnat o scumpire de 88% într-o singură lună.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Între timp a crescut şi cantitatea gazelor naturale importate. Potrivit cotidianului economic din România intitulat “Ziarul financiar”, care se referă la datele furnizate de Gazprom, volumul exporturilor către România a depășit cota totală de anul trecut până la sfârșitul lunii noiembrie.

În primele nouă luni ale anului consumul de gaze naturale în România a depăşit cu trei procente consumul înregistrat în 2020, iar faţă de anul 2019 a fost mai mare cu şapte procente. Creşterea importului de gaze naturale se datorează, în primul rând, faptului că cel mai mare furnizor intern, OMV Petrom, a produs anul acesta cu zece la sută mai puține gaze naturale decât cu un an în urmă.

Potrivit prognozelor, în acest an, importurile de gaze ale României din Rusia vor fi cu mult peste un miliard de metri cubi, anul trecut fiind de 960 de milioane de metri cubi. În domeniul gazelor naturale, România este total vulnerabilă în faţa Rusiei, iar creșterea brutală a prețului se explică prin poziția de negociere foarte slabă.

Deşi România putea să aibă o alternativă din noiembrie anul trecut când a fost dat în folosinţă tronsonul românesc al gazoductului BRUA. Secțiunea de 479 de kilometri, care a costat 478,6 milioane de euro, are o capacitate de transport de 1,75 miliarde de metri cubi de gaze pe an între România și Ungaria și de 1,5 miliarde de metri cubi între România și Bulgaria, în ambele sensuri.

Scopul investiției, care a fost finanțată în mare parte de UE, este reducerea dependenței UE de gazele naturale ruseşti prin înlocuirea acesteia cu gaze azere. La un an de la darea în folosinţă în mod oficial, gradul de utilizare a gazoductului BRUA este minimă, deoarece Grecia încă nu şi-a rezolvat conectarea gazoductului BRUA la conducta TAP (conducta Trans Adriatic Pipeline), care are o lungime de 878 de km şi transportă gaze azere de la Marea Caspică către Uniunea Europeană.

În principiu nu există nici un obstacol pentru ca România să cumpere gaze extrase din Azerbaidjan, numai că din cantitatea de gaze azere care vin în Bulgaria printr-o conductă de gaze care a existat şi anterior, nu ajunge şi României.

Cu toate că gazele azere ar costa un sfert faţă de gazele cumpărate de la Gazprom, România plătește de două ori mai mult pentru gazele naturale scumpe, deoarece preţul gazelor se reflectă şi în preţul produselor. Combinatul chimic Azomureș din Târgu Mureș a oprit producţia pe motiv că nu poate produce îngrășământ la un preț la care acest produs să poată fi vândut: 70% din prețul de cost fiind reprezentat de prețul gazelor naturale.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Rozália Gănciulescu