Publicație maghiară: România este total vulnerabilă în faţa Rusiei, iar creșterea brutală a prețului se explică prin poziția de negociere foarte slabă

România a fost nevoită să importe gaze naturale din Rusia într-o cantitate mai mare şi la un preţ mult mai mare decât anterior, şi asta în contextul în care gazoductul BRUA, care a costat aproximativ o jumătate de miliard de euro, este gol de un an, prin care ar putea intra în țară gaze naturale azere, la un preţ mult mai mic decât cele ruseşti, scrie publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet, citată de Rador.

În doar un an, prețul gazelor importate din Rusia a crescut de patru ori. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în septembrie 2020 un metru cub de gaze naturale din Rusia a costat 150 de dolari pentru ca la sfârşitul anului preţul să ajungă la 180 de dolari, iar în martie 2021 să crească la 204 dolari.

După care a urmat o scădere temporară a prețurilor: în aprilie, preţul transportatorului de energie a fost de 185 de dolari în contextul în care sezonul de încălzire se apropia de sfârșit. Apoi, la sfârșitul verii totul a escaladat: în august compania Gazprom a crescut preţul de la 169 de dolari la 214, iar în septembrie la 325. În octombie putem vorbi deja de explodarea preţurilor: un metru cub de gaze din Rusia a costat 612 dolari, ceea ce a însemnat o scumpire de 88% într-o singură lună.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Între timp a crescut şi cantitatea gazelor naturale importate. Potrivit cotidianului economic din România intitulat “Ziarul financiar”, care se referă la datele furnizate de Gazprom, volumul exporturilor către România a depășit cota totală de anul trecut până la sfârșitul lunii noiembrie.

În primele nouă luni ale anului consumul de gaze naturale în România a depăşit cu trei procente consumul înregistrat în 2020, iar faţă de anul 2019 a fost mai mare cu şapte procente. Creşterea importului de gaze naturale se datorează, în primul rând, faptului că cel mai mare furnizor intern, OMV Petrom, a produs anul acesta cu zece la sută mai puține gaze naturale decât cu un an în urmă.

Potrivit prognozelor, în acest an, importurile de gaze ale României din Rusia vor fi cu mult peste un miliard de metri cubi, anul trecut fiind de 960 de milioane de metri cubi. În domeniul gazelor naturale, România este total vulnerabilă în faţa Rusiei, iar creșterea brutală a prețului se explică prin poziția de negociere foarte slabă.

Deşi România putea să aibă o alternativă din noiembrie anul trecut când a fost dat în folosinţă tronsonul românesc al gazoductului BRUA. Secțiunea de 479 de kilometri, care a costat 478,6 milioane de euro, are o capacitate de transport de 1,75 miliarde de metri cubi de gaze pe an între România și Ungaria și de 1,5 miliarde de metri cubi între România și Bulgaria, în ambele sensuri.

Scopul investiției, care a fost finanțată în mare parte de UE, este reducerea dependenței UE de gazele naturale ruseşti prin înlocuirea acesteia cu gaze azere. La un an de la darea în folosinţă în mod oficial, gradul de utilizare a gazoductului BRUA este minimă, deoarece Grecia încă nu şi-a rezolvat conectarea gazoductului BRUA la conducta TAP (conducta Trans Adriatic Pipeline), care are o lungime de 878 de km şi transportă gaze azere de la Marea Caspică către Uniunea Europeană.

În principiu nu există nici un obstacol pentru ca România să cumpere gaze extrase din Azerbaidjan, numai că din cantitatea de gaze azere care vin în Bulgaria printr-o conductă de gaze care a existat şi anterior, nu ajunge şi României.

Cu toate că gazele azere ar costa un sfert faţă de gazele cumpărate de la Gazprom, România plătește de două ori mai mult pentru gazele naturale scumpe, deoarece preţul gazelor se reflectă şi în preţul produselor. Combinatul chimic Azomureș din Târgu Mureș a oprit producţia pe motiv că nu poate produce îngrășământ la un preț la care acest produs să poată fi vândut: 70% din prețul de cost fiind reprezentat de prețul gazelor naturale.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Rozália Gănciulescu