Consiliul Concurenței pledează pentru reglementări pe piața suplimentelor alimentare, o piață care în România a “explodat”

La nivelul consumatorilor există o confuzie între medicamente eliberate fără prescripție medicală (OTC – Over The Counter) şi suplimente alimentare, deși cele două categorii de produse se diferențiază din punct de vedere al scopului pentru care sunt utilizate, subliniază reprezentanții Consiliului Concurenței, menționând un studiu derulat pe aceste piețe. Specialiștii, dar și legislația subliniază că suplimentele alimentare sunt produse care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli, dar, cu toate acestea, piața e împânzită de reclame cu suplimente pentru diverse afecțiuni grave, iar vânzările sunt în creștere. Avem legislație incompletă, iar pe piață sunt sute de operatori, arată o analiză a Consiliului Concurenței.

În urmă cu un an, Recorder publica o amplă investigație vizând escrocheriile de pe piața suplimentelor alimentare și lipsa de reacție a autorităților statului.

“Consumatorii selectează medicamentele OTC și suplimentele alimentare în funcție de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesioniști din domeniul sănătății (de ex. farmaciști). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influențați și de experiența împărtășită de alți consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte și pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare și nicio moderare a conținutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adâncește confuzia privind OTC și suplimente alimentare”, spun reprezentanții Consiliului Concurenței.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În acest scop, autoritatea de concurență consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situații întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente. Mai precis: responsabilizarea comerciantului online în privința conformității acestui conținut cu cerințele legale şi afișarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator. Sau  să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului
online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui
conținut.

De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă definirea unor elemente de diferențiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. “O astfel de măsura poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurință tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului. Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor. Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie”, menționează Consiliul Concurenței.

Studiul autorității de concurență a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate
fără prescripție medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani. “Administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătății”, avertizează și instituția.

Reglementările privind producția și comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripții medicale. Principalele diferențe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili prețurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piață.

COMERCIALIZAREA OTC

În România, medicamentele fără prescripție medicală se comercializează cu amănuntul prin
farmacii şi drogherii, fizic sau online. În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth,
Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecțiuni
digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecțiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).

În ceea ce privește comerțul electronic cu medicamente OTC, legislația este ambiguă și nu menționează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.

La ora actuală, comerțul electronic cu medicamente se desfășoară atât prin intermediul siteului propriu deținut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de
intermediere.

Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenței recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerințele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.

Comercializarea suplimentelor. Pe piață sunt sute de operatori

Suplimentele alimentare pot fi achiziționate de consumatori din farmacii și drogherii, dar și din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online. Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi cca. 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piață peste 100 de produse.

“Disponibilitatea și utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste
produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populației, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse”, notează studiul CC.

Legislație incompletă pentru suplimente alimentare

Existența unei legislații ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ, subliniază CC.

În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziție vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătății. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Potrivit Comisiei Europene, nouăsprezece state membre au adoptat norme naționale pentru
reglementarea utilizării plantelor și există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanțele vegetale utilizate în alimente pot da naștere unor efecte negative asupra sănătății și ar merita un control mai atent și mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenței susține propunerea Institutului de Bioresurse
Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare.

“De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurință şi rapiditate informațiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe
piața din România, Consiliul Concurenței recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziționarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet,
consumatorii pot fi încurajați să consulte această platformă înainte de achiziționarea unui
supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs
pe piața din România”, spun reprezentanții CC.

Suplimentele alimentare au invadat canalele media cu publicitate

Pentru majoritatea piețelor de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.

În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creștere față de 23,7%, în 2018. Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% față de 2018. De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente
alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creștere cu 36% față de 2018.
Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.

“În acest context, în care publicitatea are o mare influență asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenței recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informații cu privire la particularitățile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC. Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire națională şi audiență ridicată, anunțuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informațiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populației”, propune CC.

Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătățirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătății efectuarea unei analize privind durata şi frecvența optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.

Consiliul Concurenței recomandă autorităților cu competențe în domeniul sănătății revizuirea legislației privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii rețelelor de socializare şi aplicațiilor mobile şi stabilirii unor cerințe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătății publice.

De asemenea, autoritatea de concurență propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătății.