Sursa foto: Unsplash / Benjamin Brunner
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pun la dispoziție iubitorilor de produse tradiționale românești o hartă a producătorilor locali, în funcție de regiune.
Catalogul produselor certificate este un site în care sunt prezenți producătorii români care vând produse certificate. Aceștia sunt grupați în funcție de regiunile din România.
Vrancea, Vaslui, Iași, printre județele cu cei mai mulți producători de vin certificați
În cadru acestei hărți, produsele sunt grupate în funcție de categorii, printre care se numără fructele și legumele, precum și produsele realizate din fructe și legume, carnea și produsele din carne și crame. Un număr de 130 de crame cu vinuri tradițional românești sunt prezente pe platformă. Printre cei mai mulți producători de vin certificați se numără în județele Iași, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Satu-Mare, Arad, Timiș, Prahova, Vâlcea, Vrancea. Însă nu ar trebui să uităm și de județul Constanța, Olt, Dolj sau Mehedinți.
Printre cele mai cunoscute crame se numără crama Cotnari, din județul Iași, Gramma, din județul Iași, crama Averești, din județul Vaslui, Domeniile Panciu, din județul Vrancea, precum și crama Liliac.
În anul 2020, în România existau 596 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 – Producția de vin din struguri și CAEN 0121 – Cultivarea strugurilor), cu 0,8% mai multe raportat la 2019 și în creștere cu 41% față de 2010, potrivit unei analize realizată de firma de consultanță KeysFin.
Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a fost de 1,7 miliarde lei în 2020, scăderea fiind marginală, de 1,5%, comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, piața de vin locală a rămas cu 24% peste nivelul din 2015 și cu 64% mai mare decât în 2010, România având cel mai mare avans anual estimat al producției de vin din UE în anul 2021.
România stă cel mai bine la capitolul fructe și legume certificate
Fermierii care cultivă fructe și legume și vând alimente procesate sunt cei mai mulți pe platforma cu produse certificate, în număr de 1.076.
Printre produsele ceva mai inedite de pe harta României gășim pere și prune ecologice, în județul Maramureș, nuci ecologice în județul Satu-Mar, aronia în județul Maramureș, Prahova și Vâlcea sau porumbul zaharat, din județul Satu-Mare.
La capitolul procesare, se regăsește dulceața din ardei iute, pe care o poți cumpăra din județul Caraș-Severin.
Unul din trei cetăţeni din UE (33%) a raportat în 2019 că nu consumă zilnic fructe şi legume şi doar 12% din populaţie a consumat cele cinci sau mai multe porţii recomandate pe zi, în România fiind cei mai puţini amatori de fructe şi legume, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE, cel mai ridicat consum de cinci sau mai multe porţii de fructe şi legume pe zi a fost raportat în Irlanda (33% din populaţie), Olanda (30%), Danemarca (23%) şi Franţa (20%).
La polul opus, în România doar 2% din populaţie mănâncă zilnic cel puţin cinci porţii de fructe şi legume, fiind urmată de Bulgaria şi Slovenia (ambele cu 5%) şi Austria (6%).
La polul opus, țara noastră are puțini producători certificați în ceea ce privește peștele și preparate din pește
România are doar 69 de producători de pește certificați, conform platformei Catalogul produselor certificate. Păstrăvul este tipul de pește cel mai întâlnit din România, mai ales în județul Brașov, Prahova sau Suceava. Printre alte delicatese produse la noi în țară se numără salata cu icre de crap, din județul Brașov, pate de ficat de păstrăv zamorean din județul Prahova, precum și sardeluță „Deltaica” marinată în ulei picant, produs în județul Tulcea.
Interesul românilor pentru carnea de peşte şi produsele derivate din peşte a sporit în ultimii cinci ani, iar 25% consumă mai mult în prezent, relevă o cercetare de piaţă derulată în noiembrie 2020 de Reveal Marketing Research în parteneriat cu compania Alfredo Seafood, importator şi distribuitor de produse din peşte şi fructe de mare, potrivit căruia doar 5% dintre români consumă în prezent numai peşte şi niciun alt tip de carne, scrie News.ro.
România se plasează în continuare în coada clasamentului ţărilor din UE, din punct de vedere al cantităţii de carne de peşte consumată anual, cu 8 kg/capita/an, în creştere faţă de 2015, când se înregistrau 6 kg/capita. Evoluţia lentă este oglindită şi de concluziile cercetării, potrivit cărora 45% dintre români estimează că nu şi-au modificat în niciun fel consumul de peşte.
Peste 300 de producători de carne și produse din carne certificați
Un număr de 399 de producători de carne și produse din carne apar pe harta celor certificați din România. Printre produsele tradiționale se numără lebărul, toba (județul Maramureș și Suceava), piept oltelenesc de mangaliță (județul Dolj) sau chișca cu orez (județul Iași).
România a importat carne şi organe comestibile în valoare de 203,97 milioane de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu aproape 21% faţă de perioada similară din 2020, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres.
În perioada ianuarie – martie 2020 au fost consemnate importuri de carne şi organe comestibile, în valoare de 257,11 milioane de euro.
Astfel, deficitul în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu carne şi organe comestibile a depăşit în primul trimestru al acestui an 148,69 milioane de euro.
România este deficitară de peste 25 de ani în ceea ce priveşte asigurarea consumului la carnea de porc, care ocupă prima poziţie pe lista importurilor României de produse agroalimentare.
Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, însă din producţia internă este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, în special din schimburile intra-comunitare.