Valurile pandemice, criza energetică şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare ar putea aduce o decelerare sensibil mai pronunţată a dinamicii PIB decât cea previzionată în noiembrie 2021, consideră oficialii BNR. Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României văd ca fiind probabilă o nouă încetinire a creşterii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o reaccelerare minoră în trimestrul I 2022, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 9 februarie 2022, transmite Agerpres.
“În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o nouă încetinire a creşterii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o reaccelerare minoră în trimestrul I 2022, în contextul valurilor pandemice succesive, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând pe ansamblul perioadei o decelerare sensibil mai pronunţată a dinamicii PIB decât cea previzionată în noiembrie 2021, mai ales în termeni anuali. Evoluţiile fac posibilă doar o creştere marginală a excedentului de cerere agregată în acest interval şi la o valoare semnificativ mai joasă decât cea indicată de prognoza anterioară”, se arată în minuta BNR.
Scăderea dinamicii anuale a PIB din trimestrul IV 2021 este probabil determinată prioritar de consumul privat şi, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix, ale căror variaţii anuale descendente continuă să reflecte totuşi şi efecte de bază consistente. În cazul exportului net este însă posibilă o nouă ameliorare a aportului negativ la avansul PIB, în condiţiile în care prelungirea în intervalul octombrie-noiembrie a decalajului nefavorabil dintre dinamica în descreştere a exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a importurilor s-a datorat în totalitate evoluţiei adverse a preţurilor externe.
Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, iar cel de cont curent şi-a reamplificat considerabil dinamica anuală, inclusiv cu aportul deteriorării balanţei veniturilor secundare, majorându-se pe ansamblul primelor 11 luni din 2021 cu 57% faţă de nivelul cumulat în perioada similară a anului trecut. Evoluţiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, fiind atribuibile doar în mică măsură unor factori conjuncturali, cât mai ales unor cauze structurale de natură a afecta competitivitatea externă a economiei.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate recent, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creştere economică pentru acest an, faţă de 4,6% cât estima anterior, având în vedere şocul inflaţionist din ultimul trimestru al anului trecut şi valul 5 al pandemiei de coronavirus.