sursa foto: CNE
Organizația pentru protecția mediului Greenpeace ia în calcul să atace în justiție includerea gazelor naturale și a energiei nucleare în taxonomia verde a Uniunii Europene, a declarat Alin Tănase, Climate and Energy Campaigner, Greenpeace România, în cadrul dezbaterii „Energia nucleară și gazele naturale, surse esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică?”, organizată de Sierra Quadrant.
„În primul rând, nu este un meci câștigat, să spun, al industriei nucleare și a gazului, Actul delegat urmează să ajungă și în Parlamentul European în următoarea perioadă și acolo trebuie să treacă de votul parlamentarilor, au nevoie de 354 de voturi pentru a trece”. În caz contrar, Greenpeace ia în calcul un proces, a precizat Alin Tănase, care a subliniat că excluderea gazului natural și a energiei nucleare din taxonomia verde nu ar împiedica pe nimeni să investească în aceste energii.
În opinia sa, propunerea Comisiei Europene facilitează celor două industrii „să se prezinte ca fiind durabile”, lucru cu care Greenpeace nu este de acord.
În prima etapă, Greenpeace va încerca să blocheze Actul delegat în Parlamentul European și va discuta cu europarlamentari din toate țările europene. „Sunt, deja, informații că unii parlamentari nu sunt mulțumiți fie de conținutul Actului delegat, fie de procesul prin care acesta a fost prezentat la Comisia Europeană, practic sunt nemulțumiți că nu au fost consultați, și aici mă refer la membri ai Parlamentului European mai progresiști”, a notat el.
În ceea ce privește un eventual proces, „așteptăm momentul respectiv, sperăm să nu se ajungă acolo, însă luăm în calcul acest lucru”, a subliniat el.
Comisia Europeană a publicat, în 2 februarie, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei.
„În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție.
Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Parlamentul European și Consiliul au la dispoziție patru luni pentru a analiza documentul și, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecții la acesta. Ambele instituții pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni.
Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecții cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puțin 72 % din statele membre (și anume cel puțin 20 de state membre), reprezentând cel puțin 65 % din populația UE, pentru a putea formula obiecții la Actul delegat.
Parlamentul European poate formula obiecții cu condiția unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorități a membrilor săi (adică cel puțin 353 de deputați).
Odată încheiată perioada de examinare și cu condiția ca niciunul dintre co-legiuitori să nu fi formulat obiecții, Actul delegat complementar va intra în vigoare și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.