sursa foto: Facebook/ Gazprom
O abordare divizată a ţărilor faţă de livrările ruse de petrol şi gaze, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, a devenit mai evidentă în ultimele săptămâni, unele naţiuni anunţând interzicerea importurilor de energie din această ţară, în timp ce altele le dublează, relatează Business Insider, citat de News.ro.
Când Rusia a lansat un atac fără precedent asupra Ucrainei la începutul acestui an, naţiunile occidentale şi-au unit forţele pentru a impune sancţiuni ţării în efortul de a pedepsi Rusia pentru acţiunile sale.
Măsurile punitive variază de la blocarea accesului anumitor bănci ruseşti la sistemul bancar global SWIFT şi până la blocare de către UE şi alte ţări europene a zborurilor ruseşti în spaţiul lor aerian.
Pe măsură ce războiul continuă, ţările aplică acum sancţiuni asupra sectorului energetic al Rusiei, care are cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume şi este al treilea mare producător de petrol, reprezentând aproximativ 12% din producţia mondială de petrol.
Iată cum unele ţări se confruntă cu problemele energetice, în contextul invazţiei Rusiei în Ucraina.
Italia
Italia îşi temperează dependenţa de gazul rusesc apelând la ţări precum Egipt şi Algeria pentru aprovizionarea cu energie.
Eni, gigantul italian de petrol şi gaze, a semnat recent un acord-cadru cu Egyptian Natural Gas Holding Company (EGAS), care a spus că va contribui la maximizarea producţiei de gaze şi a exporturilor de gaze naturale lichefiate.
Potrivit Reuters, Italia îşi asigură aproximativ 40% din importurile de gaze din Rusia. De asemenea, a fost de acord să-şi intensifice importurile de gaze din Algeria cu aproximativ 40% în timpul războiului.
Statele baltice
Luna aceasta, statele baltice care includ Lituania, Letonia şi Estonia, au redus importurile de gaze ruseşti.
„De la 1 aprilie, gazele naturale ruseşti nu mai circulă în Letonia, Estonia şi Lituania”, spune Uldis Bariss, CEO al Conexus Baltic Grid, operatorul de stocare a gazelor naturale din Letonia, pentru Al Jazeera.
Lituania a devenit prima ţară europeană care a abandonat livrările ruseşti de energie în urma războiului din Ucraina.
„Dacă putem face asta, o poate face şi restul Europei!” a declarat pe Twitter preşedintele ţării, Gitanas Nauseda.
SUA
În afara Europei, SUA au interzis şi importurile de petrol şi gaze ruseşti. Preşedintele Joe Biden a anunţat ”lovitura puternică” împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin luna trecută.
„Acesta este un pas pe care îl facem pentru a-i provoca mai multă durere lui Putin, dar vor exista şi costuri aici, în Statele Unite”, a spus Biden.
Consumatorii americani resimt efectele creşterii preţurilor la gaze ca urmare a inflaţiei din perioada pandemiei, împreună cu noile sancţiuni impuse livrărilor de energie din Rusia. În martie, preţul mediu al galonului de benzină din SUA a depăşit 4 dolari pentru prima dată din 2008.
Marea Britanie
Guvernul Regatului Unit a anunţat recent măsuri împotriva aprovizionării cu energie a Rusiei, angajându-se să pună capăt tuturor importurilor de cărbune şi petrol rusesc până la sfârşitul anului 2022.
„Până la sfârşitul anului 2022, Regatul Unit va pune capăt oricărei dependenţe de cărbune şi petrol rusesc şi va pune capăt importurilor de gaze cât mai curând posibil”, a spus guvernul.
Acesta a adăugat că Marea Britanie va interzice şi exportul de echipamente şi catalizatori cheie de rafinare a petrolului, „reducând capacitatea Rusiei de a produce şi exporta petrol”.
Alte sancţiuni includ măsuri împotriva lui Aleksandr Diukov, directorul general al celui de-al treilea mare producător de petrol , deţinut în majoritate de statul rus, Gazprom Neft.
Germania
Ţara se confruntă cu presiuni crescânde pentru a renunţa la energia rusă, deşi este foarte dependentă de ea, în special de gazele naturale care trec prin reţeaua de conducte Nord Stream.
Cu toate acestea, tăierea legăturilor cu Rusia se poate dovedi un proces îndelungat. Reducerea folosirii gazelor ruseşti în economia germană ar avea un impact semnificativ asupra producţiei industriale şi ar putea duce la scheme de raţionalizare.
Potrivit Bloomberg, cancelarul german Olaf Scholz a declarat: „Lucrăm activ pentru a deveni independenţi de necesitatea importului de gaz edin Rusia. Acest lucru, după cum vă puteţi imagina, nu este atât de uşor, deoarece este nevoie de infrastructură care trebuie construită mai întâi”.
India şi China
Pe fondul unui val de ţări care reduc aprovizionarea cu energie din Rusia, India şi China au adoptat o abordare diferită. Pe măsură ce sancţiunile ample au afectat exporturile de petrol ale Rusiei, preţurile acestora au scăzut atât de mult încât unii cumpărători din India şi China au fost atraşi să achiziţioneze energie ieftină din Rusia.
Reuters a scris că de la invazia Rusiei în Ucraina, India a cumpărat cel puţin 13 milioane de barili de petrol rusesc. Totuşi, nu se opreşte la petrolul ieftin. Şi cărbunele rusesc este în atenţia Indiei.
Ramchandra Prasad Singh, un politician indian şi membru al Parlamentului, a declarat la o conferinţă din New Delhi că India „se îndreaptă în direcţia importului de cărbune cocsificabil din Rusia”, potrivit Reuters. El a adăugat că India a importat 4,5 milioane de tone de cărbune rusesc, dar nu a indicat în ce perioadă de timp.
În ceea ce priveşte China, ţara achiziţionează petrol şi cărbune ruseşti cu propria sa monedă. Rafinăriile independente mai mici din China mai cumpără în continuare petrol rusesc discret, a raportat recent Reuters.