În contextul în care unii economiști au catalogat perioada curentă drept o suprapunere a crizelor, inclusiv geo-politică, energetică, alimentară, medicală, cibernetică, valutară, etc, este nevoie mai mult ca oricând de măsură în luarea deciziilor de politică economică, arată economiștii Banca Transilvania, într-un raport publicat marți.
Potrivit acestora, în prezent economia (mondială, europeană, internă) se confruntă cu provocări fără precedent în perioada de după Al Doilea Război Mondial – persistența crizei sanitare (a se vedea restricțiile din Shanghai), evenimentele din Ucraina și consecințele (împărțirea lumii între blocul euro-atlantic și blocul de Est) și modificările climatice.
Privind din perspectiva termenului mediu, Banca Transilvania consideră că cele mai relevante aspecte sunt cele care țin de modificarea ordinii economice mondiale și arhitecturii sistemului monetar-financiar internațional (declarațiile recente al Secretarului Trezoreriei Statelor Unite și decizia băncii centrale din Israel de diversificare a rezervelor internaționale sunt elocvente în acest context).
Dat fiind nivelul ridicat de incertitudine (evidențiat și de evoluția recentă a primei de risc, CDS-ul (credit default swap) pe scadența cinci ani, este foarte important ca autoritățile responsabile cu implementarea politicii economice să prezinte o atitudine echilibrată, menită să evite incidența unor ajustări necontrolate pe piețele financiare, cu impact în sfera economiei reale, arată economiștii Banca Transilvania.
Cu alte cuvinte, este nevoie mai mult ca oricând de măsură în luarea deciziilor de politică economică, pentru a utiliza termenul premierului Brătianu, spun economiștii băncii.
Privind retrospectiv, se poate spune că după incidența Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial, declanșată în SUA în vara anului 2007) și ale cărei consecințe au fost resimțite în Europa până la jumătatea deceniului trecut) autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice (inclusiv în România) au intervenit rapid pentru evitarea unei crize similare, inclusiv prin măsuri care vizează consolidarea stabilității financiare, reamintesc ei.
Dacă analizăm politica economică pe plan intern pe parcursul ultimelor trimestre, îndeosebi după declanșarea pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară la nivel mondial în ultimul secol) se evidențiază faptul că deciziile au fost mai echilibrate comparativ cu cele de dinainte de incidența Marii Recesiuni, conform BT.
„Astfel, pe de o parte, Banca Națională a României (BNR) a inițiat ciclul monetar postpandemie, printr-o normalizare graduală a ratei de dobândă de referință (cu o cadență care să nu pericliteze relansarea economică post-pandemie și stabilitatea financiară), dar și printr-o politică de comunicare adecvată, pentru a ancora așteptările cu privire la dinamica prețurilor de consum pe termen mediu (mai ales în contextul în care intensificarea presiunilor inflaționiste are la origine șocuri din sfera ofertei, care nu pot fi contracarate de politica monetară, fapt evidențiat și de decalajul record între inflație și inflația core, aspect evidențiat în al doilea grafic).
Pe de altă parte, Administrația a implementat măsuri de susținere a investițiilor în economie. Totodată, foarte important, cel puțin din perspectiva comparativă cu perioada de dinainte de Marea Recesiune, creșterea salariilor din sectorul public a fost una foarte lentă (după cum se poate observa în ultimul grafic alăturat).
Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimelor luni Administrația a implementat o serie de reforme structurale, în cadrul Programului Next Generation”, arată Banca Transilvania.
Din această primă analiză sumară, Banca Transilvania afirmă că se poate spune că politica economică este mai pregătită în prezent în România pentru a contracara eventualitatea incidenței unor ajustări pe piețele financiare globale, cu consecințe la nivelul economiei reale