Sursa foto: King Ho Yim - Dreamstime.com
Agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit vineri perspectiva de rating a României la stabilă, de la negativă, confirmând rating-ul BBB- / A-3. Agenția afirmă că Guvernul recent instituit a luat măsuri pentru „dezamorsarea” riscurilor fiscale pe termen scurt și prognozează că datoria publică netă se va stabiliza la 50% din produsul intern brut până în 2023.
Agenția de rating susține că decizia guvernului român de a retrage legislația costisitoare privind majorarea cu 40% a pensiilor va fi esențială pentru realizarea stabilității bugetare. S&P afirmă că agenda a României de consolidare pe termen mediu este credibilă.
După o contracție modestă de 3,9% în 2020, S&P se așteaptă ca economia României să crească cu 5% în acest an și anul viitor, pe baza investițiilor finanțate de UE și a revenirii cererii interne.
Agenția anticipează că finanțele publice și externe ale României se vor stabiliza în următorii doi ani. În opinia S&P, riscurile legate de deficitele gemene încă ridicate ale României sunt atenuate de perspectiva de atragere considerabilă a fondurilor UE, de ambițiile de reformă declarate de Guvern și de revenirea la creșterea economică.
S&P avertizează că ar putea reduce ratingul dacă eforturile României de a-și reechilibra bugetul pun în pericol consolidarea finanțelor sale sau dacă finanțarea deficitelor gemene ale României este orientată către fluxuri străine care creează datorii, semnalând incapacitatea de a absorbi sursele de finanțare ale UE și de a restabili fluxurile de investiții străine directe (ISD).
În schimb, S&P susține că ar putea crește ratingurile dacă reformele ar consolida aranjamentele instituționale ale României, oferindu-i un cadru fiscal mai robust, reforme care ar revitaliza probabil interesul investitorilor străini în economia reală a României.
Explicațiile Standard&Poor’s pe larg:
Am revizuit perspectiva la stabilă, deoarece credem că riscurile fiscale pe termen scurt ale României s-au diminuat. Guvernul, condus de partidul liberal care a preluat mandatul după alegerile generale din decembrie, a redus creșterile costisitoare de pensii legiferate anterior. De asemenea, a trasat un parcurs de consolidare despre care considerăm că va face ca stocurile de datorii externe și guvernamentale să rămână moderate până în 2024.
Ne așteptăm ca eforturile fiscale ale guvernului să fie susținute de un raliu economic. Economia României a arătat rezistență în 2020, când s-a contractat cu un 3,9% relativ modest. Estimăm că va reveni la nivelurile pre-pandemice în 2021, când se estimează că va crește cu 5%.
Reconstruirea economiei după șocul pandemic va depinde de investițiile finanțate de UE – România este un beneficiar cheie al subvențiilor din Facilitatea de Recuperare și Reziliență a UE (RRF). Țara are un record relativ scăzut de absorbție a fondurilor UE, dar considerăm că și o rată de absorbție de aproximativ 50%, similară cu cea din perioada programului 2014-2020, ar oferi beneficii materiale.
Ratingurile sunt susținute de accesul solid al României la piețele externe de finanțare. Aderarea la UE constituie o ancoră politică cheie și aduce beneficii cadrului instituțional al țării.
Profil instituțional și economic: noul guvern a dezamorsat riscurile fiscale pe termen scurt, iar fereastra de reformă este deschisă până în 2024, care este un super an electoral
- Ne așteptăm ca creșterea economică a României să ajungă la o medie solidă de 5% în 2021-2022, pe măsură ce investițiile consolidează activitatea și consumul se normalizează.
- Absorbția fondurilor UE va fi cheia planului de investiții multianual al guvernului.
- Ne așteptăm ca guvernul recent instituit să înceapă reformele până în 2021-2022.
Economia României s-a contractat cu 3,9% în termeni reali în 2020, o evoluție ușoară în raport cu standardele regionale. A depășit așteptările noastre anterioare de scădere cu 5,2%. În special, în al patrulea trimestru al anului 2020, creșterea trimestrială a României a fost cea mai mare din UE, de 4,8%. Anticipăm că această creștere va continua până în 2021. Sectorul construcțiilor a absorbit o mare parte din șocul pandemic în 2020; s-a extins cu aproape 20% comparativ cu 2019, susținut de scheme guvernamentale bine calibrate pentru construcții private și investiții publice continue.
Ne așteptăm ca producția românească să se extindă cu 5% în 2021 și să rămână constantă în 2022-2023, pe baza unei redresări a consumului privat și a unei creșteri a investițiilor, în special în sfera publică. Acesta din urmă va fi susținut de planul de infrastructură multianual al guvernului, în baza căruia cheltuielile publice urmează să crească cu 15% în 2021. Acest lucru va spori raportul investiții / PIB la un nivel istoric de 5,5%.
Pentru guvern, executarea cu succes a ambițiilor sale de investiții va depinde de capacitatea sa de a absorbi abundentele fonduri UE destinate României. Vedem că rata de absorbție istorică relativ scăzută a țării a fondurilor UE este un risc negativ. România este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale din cadrul viitorului cadru multianual al UE, alături de nou creatul Fond de recuperare și reziliență al UE (RRF). Numai partea de granturi din cadrul RRF este egală cu aproximativ 6,5% din PIB, în plus față de împrumuturile RRF de aproximativ 7% din PIB, care deblochează accesul la finanțare ieftină. Pentru a accesa fondurile UE, România va trebui să vină cu proiecte eligibile și să pună în aplicare agenda de reformă care le însoțește. La sfârșitul anului 2020, România absorbise 50% din bugetul total al UE care i-a fost alocat în perioada de programare 2014-2020.
Prognoza noastră economică rămâne sensibilă la situația în continuă evoluție a pandemiei și la posibile întârzieri în implementarea vaccinării. În special, succesul în administrarea programelor de imunizare, atât pe plan intern, cât și în străinătate, va determina măsura în care economia României se poate redeschide. Pe acest front, campania de vaccinare a României a evoluat relativ bine. Rata sa actuală de vaccinare este în mare măsură egală cu media UE. Țara își propune să aibă 70% din populație imunizată până în septembrie 2021.
România a finalizat alegerile electorale în decembrie 2020, după care o coaliție cu trei partide condusă de Partidul Național Liberal (PNL) a format un guvern care are sprijinul a 52,4% din Parlament. De la preluarea funcției, guvernul condus de PNL a luat măsuri decisive pentru a controla traiectoria cheltuielilor, care suferise la alegerile politice anterioare. Eforturile includ înghețarea salariilor și primelor din sectorul public – estimăm că acest lucru va duce la economii bugetare de aproximativ 2% din PIB.
Foarte important, guvernul a dezamorsat riscurile fiscale pe termen scurt prin retragerea, prin ordonanță de urgență, a legislației adoptate de administrația anterioară care ar fi crescut pensiile. Înțelegem că guvernul condus de PNL își propune să prezinte o legislație care să prezinte mai clar cadrul fiscal privind viitoarele creșteri salariale și de pensii, până la sfârșitul acestui an.
În ciuda recentei apariții a tensiunilor din interiorul coaliției, care a dus la demiterea de către primul ministru a ministrului sănătății al USR-PLUS, ne așteptăm ca coaliția să rămână unită în abordarea sa către sustenabilitatea fiscală și să susțină ambițiile reformei până în 2021-2022, înainte ca politica să se adapteze treptat în perioada premergătoare super anului electoral 2024. Cu toate acestea, anticipăm că peisajul politic complex și ostil va rămâne un factor care ar putea testa capacitatea coaliției tripartite de a găsi un acord cu privire la reforme mai cuprinzătoare, de exemplu, la codul fiscal.
Continuăm să considerăm aderarea României la UE ca o ancoră politică importantă, care este importantă în acest peisaj politic ostil și complex. Ne așteptăm ca procedura de deficit excesiv inițiată de Comisia Europeană în februarie 2020 să se reia în 2021, contribuind la insuflarea disciplinei fiscale și la susținerea reechilibrării bugetare pe care o imaginăm în scenariul nostru de bază pentru 2021-2023.
Flexibilitate și profil de performanță: Intrările din UE NextGen vor fi necesare pentru finanțarea deficitului extern și vor contribui la consolidarea fiscală
- Ne așteptăm la eforturi de reechilibrare fiscală ale guvernului pentru a stabiliza datoria publică generală netă a României la aproximativ 50% din PIB, menținând în același timp cheltuielile cu dobânzile sub 5% din venituri.
- Prognozăm intrările din fondurile UE NextGen și reîntoarcerea ISD pentru a finanța majoritatea deficitelor de cont curent încă ridicate ale României în 2021-2023.
- În pofida creșterii presiunilor inflației pe partea cererii, prognozăm că rata anuală a inflației a prețurilor de consum (IPC) va rămâne în limita de toleranță a băncii centrale.
Având în vedere că cheltuielile cu salariile și pensiile au „ocupat” aproximativ 90% din veniturile din impozite, vedem structura bugetară a României ca fiind extrem de rigidă. Drept urmare, România a intrat în 2020 cu cel mai mare deficit bugetar structural din UE. Estimăm deficitul fiscal în 2020 la 9,7% din PIB în cash, unul dintre cele mai mari din regiunea Europei Centrale și de Est.
Proiectăm că deficitul guvernamental se va ridica la 7% din PIB în 2021, politica fiscală urmând să se adapteze treptat în încercarea de a sprijini redresarea economică pe termen scurt. De asemenea, prognozăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 3% din PIB în 2024, susținut de ambițiile de consolidare pe termen mediu ale guvernului și de economia în redresare. Credem că acest lucru va opri eroziunea bilanțului guvernamental al României și vedem datoria publică generală netă față de PIB stabilizându-se la aproximativ 50% din PIB până în 2023.
Până în prezent, eforturile de consolidare ale guvernului s-au concentrat în primul rând pe partea de cheltuieli a bugetului. Anticipăm că guvernul își va extinde eforturile de reechilibrare bugetară pentru a include măsuri pe partea veniturilor. În opinia noastră, astfel de eforturi sunt esențiale pentru îmbunătățirea performanțelor nefaste ale României în ceea ce privește generarea de venituri și pentru a înlătura cel mai mare decalaj de impozitare pe valoarea adăugată din UE.
Estimăm că necesarul de finanțare al sectorului public în 2021 va fi de aproximativ 12% din PIB și ne așteptăm ca majoritatea acestuia să provină de pe piața internă. România nu are răscumpărări de euroobligațiuni în 2021, diminuând nevoia sa de finanțare externă. Anticipăm că sectorul bancar intern va sprijini nevoile de finanțare ale guvernului, deși capacitatea sa de a digera nevoile totale de finanțare ale guvernului este limitată. Expunerea actuală a sectorului la guvern, la peste 20% din activele sale, este deja substanțială.
Estimăm că cheltuielile cu dobânzile României vor rămâne sub 5% din veniturile guvernamentale. Deși creșterea cheltuielilor cu dobânzile ar tensiona și mai mult un buget deja rigid, recunoaștem că accesul solid la piață al României și condițiile de finanțare benigne i-ar atenua povara datoriei mai mari. Costurile curente ale împrumuturilor sunt mai mici decât rata efectivă a dobânzii la datoria existentă. Trezoreria de stat se bucură de flexibilitate dintr-un buffer considerabil de valută de aproximativ 4% din PIB și a reluat recent programul său de emisiuni retail pentru a-și extinde sursele de finanțare interne.
Banca Națională a României (BNR) a derulat un program de cumpărare a obligațiunilor de stat în martie 2020. Acest lucru a oferit lichiditate pieței și a ajutat la dezghețarea pieței interne a obligațiunilor de stat, care fusese neconstantă. BNR și-a demonstrat atenția când a revenit pe piața secundară în martie 2021 pentru a atenua repercusiunile vânzării de obligațiuni.
Ne așteptăm ca deficitul de cont curent al României să ajungă în medie la 5% din PIB până în 2024, deoarece consumul intern și investițiile stimulează importurile. Deși, într-o mare măsură, deficitul extern al României este o consecință a dezechilibrelor fiscale, vedem, de asemenea, creșterea deficitului comercial ca urmare a problemelor de competitivitate care stau la bază, precum costurile unitare ale forței de muncă relativ ridicate.
În ultimii trei ani, deficitul contului curent a fost acoperit din ce în ce mai mult de intrările finanțate prin datorii. Acest lucru a împins raportul datoriei externe nete al României către 35% din încasările de cont curent în 2020. Credem că mixul de finanțare al deficitului extern al României se va îmbunătăți în 2021-2023, datorită absorbției anticipate a subvențiilor UE NextGen, împreună cu reluarea fluxurilor de ISD. Estimăm că datoria externă netă a României se va stabiliza sub 45% din încasările de cont curent în 2023.
Sursa foto: King Ho Yim – Dreamstime.com