Foto: Pexels
Anul acesta va fi chiar mai rău decât în 2018, când condițiile neobișnuit de favorabile din unele părți ale blocului l-au protejat de secetă în alte părți, și cel mai rău din secolul al XVI-lea până acum, avertizează un cercetător care lucrează la datele Comisiei Europene despre secetă, scrie Sky News, citat de Rador.
Seceta care pârjolit o mare parte din Uniunea Europeană va fi cea mai gravă înregistrată din secolul al XVI-lea, a avertizat un cercetător de la serviciul pentru secetă al Comisiei Europene (CE).
„În acest moment… acest an pare a fi cel mai rău” an din ultimii 500 de ani, deși o analiză completă va trebui realizată retrospectiv, a spus Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al CE, care compilează date pentru Observatorul European al Secetei.
„Nu am analizat pe deplin evenimentul, dar pe baza experienței mele cred că seceta din acest an poate fi chiar mai gravă decât cea din 2018”, a spus el, răspunzând la o întrebare a Sky News, în timpul unui briefing.
„Anul 2018 a fost atât de extrem încât, privind înapoi la o listă a ultimilor 500 de ani, nu au existat alte evenimente similare”, din cauza suprapunerii de vreme caldă și uscată, a explicat Toreti, care a publicat un studiu despre istoria secetelor, la un an după eveniment, acum patru ani.
În acel an, vremea deosebit de uscată și de caldă a dus, în Europa centrală și de nord, la producții ale culturilor cheie cu până la 50% mai mici, dar condițiile umede „favorabile” din sudul Europei au dus la creșterea recoltelor.
Efectul de „balans” extrem de rar a protejat blocul de impactul secetei regionale, prevenind o volatilitate mai mare și creșteri ale prețurilor.
Anul acesta, „dimpotrivă, cea mai mare parte a Europei” este expusă unor valuri de căldură și vremii uscate, a spus el, deoarece seceta afectează producția de alimente și energia, apa potabilă și fauna sălbatică. „Anul acesta este cu adevărat excepțional”, a adăugat el.
Cele mai recente date de la Observatorul European al Secetei (EDO) arată că aproximativ 45% din terenurile blocului comunitar sunt în condiții de „avertizare”, la nivelul al doilea din cele trei categorii pentru secetă, în cele 10 zile care au precedat 20 iulie.
Mai îngrijorător este faptul că 15% din terenuri au intrat în cea mai gravă stare de „alertă”, adică nu numai că solul se usucă după ploi slabe, dar și plantele și culturile suferă.
EDO combină măsurătorile efectuate la sol, date și imagini din satelit și modelarea computerizată complexă, pentru a descrie o imagine a modului în care face față terenul.
Italia este una dintre țările cele mai afectate de actuala secetă, declarând stare de urgență pentru zonele din jurul râului Po, care reprezintă mai mult de o treime din producția agricolă a țării.
Franța a înființat o echipă de criză pentru a face față celei mai grave secete înregistrate, care a lăsat satele fără apă potabilă, iar fermierii avertizează cu privire la o lipsă a laptelui în timpul iernii.
Întinse zone din România, Ungaria și Ucraina se usucă și ele, iar condițiile meteo extreme alimentează incendiile în Spania și Portugalia.
Lipsa tot mai mare de apă în rezervoare, râuri și depozite subterane înseamnă că terenurile au nevoie acum de ploi mai mari decât în mod normal pentru a compensa, a spus Toreti. Se așteaptă ca volumul de teren afectat de secetă să crească și mai mult.
„Am estimat o înrăutățire a situației, în cea mai mare parte a Europei”, a spus Toreti.
Deteriorarea climei face seceta din zona Mediterană mai severă și mai probabilă, deși nu este de vină pentru toate secetele la nivel global.
Cauzele secetei sunt complexe, dar schimbările climatice le afectează în două moduri cheie. Concentrează precipitațiile în fluxuri mai scurte și mai intense, făcându-le mai greu de reținut, și aduce temperaturi mai ridicate, care duc la evaporarea unei cantități mai mari de apă.