Producţia industrială în Germania a crescut peste aşteptări în septembrie, în pofida declinului ramurilor industriale mari consumatoare de energie şi a perturbărilor din lanţurile de aprovizionare cu care se confruntă cea mai mare economie europeană, transmite Reuters.
Conform datelor publicate luni de Oficiul Federal de Statistică, producţia industrială a înregistrat în septembrie o creştere de 0,6% faţă de luna trecută, în timp ce analiştii estimau un avans de 0,2%.
În schimb, producţia în ramurile industriale mari consumatoare de energie a scăzut cu 0,9% în septembrie.
Oficiul Federal de Statistică a revizuit datele pentru august, indicând un declin de 1,2% al producţiei industriale, după ce anterior anunţase un recul de 0,8%.
În ritm anual, producţia industrială a înregistrat în septembrie o creştere de 2,6%.
Datele vin după ce Oficiul Federal de Statistică a anunţat o scădere peste aşteptări a comenzilor pentru bunuri “Made in Germany” în septembrie, din cauza declinului cererii externe.
În trimestrul al treilea din 2022, Germania a evitat ameninţarea recesiunii, înregistrând o creştere surprinzătoare, dar economia se confruntă cu dificultăţi din cauza inflaţiei ridicate, în urma creşterii preţurilor energiei.
Datele privind comenzile industriale subliniază problemele cu care se confruntă Germania, în contextul încetinirii economiei globale, al deficitului de materiale şi crizei energetice, care afectează producţia.
Creşterea costurilor cu energia afectează semnificativ industria germană, avertizează analiştii.
Cancelarul Olaf Scholz anunţase luna trecută deblocarea a 200 de miliarde de euro pentru plafonarea preţurilor la energie, în ideea de a veni în sprjinul consumatorilor în contextul inflaţiei, care nu încetează să crească după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Printre măsurile incluse în planul Germaniei se numără plafonarea de la 1 ianuarie a preţului la gaze pentru 25.000 de mari companii, şcoli şi spitale, iar de la 1 martie, de asemenea, pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi subvenţionarea de către stat a 80% din consumul gospodăriilor, pentru diferenţa de 20% urmând ca gazul să fie plătit la preţul pieţei.