Acord politic pe măsurile energetice europene: Consiliul UE a votat reducerea obligatorie a consumului de energie cu 5% la orele de vârf și contribuție de solidaritate pentru producători de combustibili fosili

Miniștrii Energiei din cele 27 de state europene au ajuns vineri la un acord politic privind măsurile de atenuare a prețurilor ridicate ale energiei electrice, a anunțat Președinția cehă a Consiliului UE. Printre aceste măsuri se regăsesc reducerea obligatorie a cererii de energie electrică, plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică inframarginali și contribuția de solidaritate a producătorilor de combustibili fosili.

„Trăim vremuri excepționale și lucrăm într-o manieră excepțional de rapidă, coordonată și solidară pentru a forma un front unit împotriva înarmării continue a Rusiei în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Acordul la care s-a ajuns astăzi va aduce ușurare cetățenilor și companiilor europene. Statele membre vor aplatiza curba cererii de energie electrică în orele de vârf, ceea ce va avea un efect pozitiv direct asupra prețurilor. Statele membre vor redistribui profiturile excedentare din sectorul energetic către cei care se luptă să își plătească facturile”, a declarat Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului.

Reducerea cererii de energie electrică

Consiliul a convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală cu 10% a consumului brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere cu 5% a consumului de energie electrică la orele de vârf. Statele membre vor identifica cele 10% din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023, în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru reducerea consumului pentru ambele obiective în această perioadă.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Plafonarea veniturilor producătorilor regenerabili 

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv intermediarii, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi sursele regenerabile, energia nucleară și lignitul. Astfel de operatori au obținut câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni, fără ca costurile lor operaționale să crească. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui și al gazului ca surse marginale de stabilire a prețurilor care umflă în prezent prețul final al energiei electrice.

Nivelul plafonului este menit să mențină rentabilitatea operatorilor și să evite împiedicarea investițiilor în energiile regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze ce măsuri doresc pentru a colecta și redirecționa veniturile excedentare către sprijinirea și protejarea consumatorilor finali de energie electrică. Statele membre au introdus anumite flexibilități pentru a reflecta circumstanțele naționale și măsurile în vigoare la nivel național. Printre acestea se numără posibilitatea de a stabili un plafon de venituri mai ridicat, de a utiliza măsuri care să limiteze și mai mult veniturile de pe piață, de a diferenția între tehnologii și de a aplica limite la veniturile de pe piață ale altor actori, inclusiv ale comercianților, printre altele.

În situațiile în care dependența netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta încheie un acord până la 1 decembrie 2022 pentru a împărți în mod adecvat veniturile excedentare cu statul membru exportator. Alte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Taxă de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili

Statele membre au convenit să stabilească o contribuție de solidaritate temporară obligatorie asupra profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul petrolului brut, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor. Contribuția de solidaritate ar urma să fie calculată pe profiturile impozabile, astfel cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naționale în anul fiscal care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc o creștere de 20% din media anuală a profiturilor impozabile începând cu 2018. Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu taxa de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze venituri cel puțin comparabile.

Statele membre vor utiliza veniturile provenite din contribuția de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și companiilor și pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Măsuri privind comerțul cu amănuntul pentru IMM-uri

Consiliul a convenit că statele membre pot stabili temporar un preț pentru furnizarea de energie electrică întreprinderilor mici și mijlocii pentru a sprijini în continuare IMM-urile care se confruntă cu prețuri ridicate la energie. Statele membre au convenit, de asemenea, că pot stabili, în mod excepțional și temporar, un preț de furnizare a energiei electrice care să fie inferior costului.

Măsurile au un caracter temporar și extraordinar. Acestea se vor aplica de la 1 decembrie 2022 până la 31 decembrie 2023. Obiectivele de reducere a consumului de energie se aplică până la 31 martie 2023. Plafonul obligatoriu al veniturilor de pe piață se aplică până la 30 iunie 2023. Statele membre au introdus derogări specifice pentru Cipru și Malta.

Context și etape următoare

Regulamentul va fi adoptat în mod oficial prin procedură scrisă la începutul lunii octombrie. Acesta va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.