Foto: Pexels.com
Activele fondurilor de investiții din România au ajuns la aproximativ 45 de miliarde de lei, la sfârşitul trimestrului al treilea al acestui an, în timp ce numărul de investitori a crescut cu 5,1% faţă de anul trecut, la 458.671, într-un an marcat de o „lebădă neagră”: războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Totuși, criza a generat și oportunități, iar pentru 2023, administratorii de fonduri se declară moderat optimiști, spunând că ce a fost mai greu a trecut.
Anul acesta a fost una dintre cele mai dificile perioade economice din istoria recentă – cea mai mare inflație din ultimii 20 de ani, dobânzi foarte ridicate și prețuri fără precedent la energie.
Însă deși au existat retrageri – pe toate categoriile de fonduri de investiții, acestea au fost mult mai mici în trimestrul al treilea al anului, ceea ce arată începutul redresării pieței, pe fondul încrederii pe care administratorii de fonduri au reușit să o transfere către investitori.
Horia Gustă, președintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), spune că, în ciuda anului extrem de dificil pentru economie, există și foarte multe vești bune, care dau speranță pentru anul viitor.
„Administratorii transferă încredere în piață, numărul investitorilor rămâne unul ridicat în continuare, în creștere importantă față de trimestrul similar din 2021. Avem un activ istoric al fondurilor de investiții alternative – este cel mai mare activ aflat în administrarea societăților de administrare de fonduri alternative din ultimii 10 ani. Și, deși pe termen scurt fondurile de investiții înregistrează randamente negative, pe termen lung lucrurile arată invers. În acest context, este de menționat că și preşedintele EFAMA (European Fund and Asset Management Association – n.n.) a spus că europenii s-au confruntat cu scăderea valorii economiilor din depozite bancare cu 14% în termeni reali în ultimii 10 ani. În aceeaşi perioadă, randamentele fondurilor de acţiuni de tip OPCVM (organisme de plasament colectiv în valori mobiliare – n.r.), adică fonduri deschise, au ajuns la 6,5% în termeni reali peste inflaţie. Cam aşa stau lucrurile şi în România, chiar dacă calculele nu sunt exact la fel”, a spus Horia Gustă.
Jan Pricop, director executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri, spune că tendinţa de creştere a activelor fondurilor pe ultimii zece ani s-a păstrat iar statisticile indică o triplare a nivelului activelor în ultimul deceniu. În ceea ce privește structura, deşi la un moment dat, ponderea fondurilor deschise de investiţii era aproximativ egală cu cea a fondurilor alternative, recent, se observă o schimbare: fondurile de investiții alternative au active cu 50% mai mari comparativ cu fondurile deschise de investiţii.
„La sfârşitul trimestrului III din 2022 avem active de aproximativ 45 de miliarde de lei, dintre care 18 miliarde lei sunt activele fondurilor deschise de investiţii. Dacă ne uităm pe tipurile de fonduri, avem o scădere de 30% faţă de T3 din 2021, la nivelul tuturor activelor, însă, în principal, aceasta a fost cauzată de diminuarea activelor fondurilor de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, unde declinul a fost de 38%. Pe alte segmente, scăderea a fost ceva mai mică. Astfel, fondurile de acţiuni au înregistrat o scădere de numai 11%, deşi au traversat aceeaşi perioadă complicată. În ceea ce priveşte numărul de investitori, veştile sunt bune, avem un plus de 5%. Pe structură, avem creşteri în special la fondurile de acţiuni, unde plusul este de 56% faţă de T3 din 2021. În ceea ce priveşte creşterea absolută, avem un plus de 18.500 de investitori în fondurile de acţiuni, aproape 15.000 în fondurile diversificate şi 20.000 la categoria „alte fonduri”, cea care reunește fondurile care nu se încadrează în tipologiile anterioare”, a spus Jan Pricop.
Potrivit acestuia, subscrierile nete, deşi negative, sunt pe un trend de scădere: „Prin comparaţie cu ieşirile de 2,4 miliarde de lei din primul trimestru, în T3 am ajuns la ieşiri de 1,3 miliarde, fapt ce arată că este posibil ca perioada mai dificilă să fi fost deja depăşită. Acest lucru este confirmat şi de faptul că numărul de investitori este în creştere. Numărul de investitori are un plus de 5,1% faţă de anul trecut, la 458.671. Față de trimestrul precedent, avem o variaţie minimă, minus 0,1%”, a mai spus directorul executiv AAF.
Reprezentanții fondurilor de investiții spun că anul 2022 a venit cu o „lebădă neagră” – războiul declanșat de Rusia în Ucraina, eveniment greu de anticipat, care a răsturnat economiile europene dar nu numai, din toate punctele de vedere. Potrivit acestora, așa cum se întâmplă de fiecare dată la o criză economică, au fost și riscuri, dar și oportunități majore pe care investitorii le-au putut folosi în avantajul lor.
„A fost un an special, în care s-a manifestat așa-numitul efect de <<lebădă neagră>>, acel tip de risc sau eveniment cu impact major dar greu de anticipat. Acesta a fost războiul din Ucraina, care a condus la o criză energetică majoră în Europa, care, prin extensie, a creat probleme peste tot în lume. Acest fapt a accentuat inflația și a condus la volatilitate foarte ridicată pe acțiuni, dar mai ales pe obligațiuni. Dar, deși a fost un an special, cei care au rămas pe poziții, au avut momente în piață în care au putut profita de scăderea activelor, iar cei care au gândit pe termen lung și au acumulat în acest an, vor avea de câștigat în viitor”, a declarat Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct Patria Asset Management.
Deși în acest an a existat o corecție în piață cu o magnitudine care nu s-a mai văzut de 40 de ani, investitorii au dat dovadă de maturitate și și-au stabilit orizonturi lungi de timp, iar fondurile de investiții au avut lichiditatea necesară care să le permită să onoreze toate răscumpărările.
„Pe fondurile de acțiuni am asistat la o maturizare a investitorilor și chiar la o creștere a numărului acestora, în special în rândul celor care subscriu în mod regulat, cumpără de o anumită sumă de bani lunar, își fac propriul fond de pensii. Marea majoritate și-a continuat planul de investiții recurent, iar acesta este un lucru pozitiv, maturitatea celor din piață merită aplaudată”, a spus Dragoș Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management.
Același aspect a fost subliniat și de Aurel Bernat, director general BT Asset Management, care a explicat faptul că în anii în 2020 și 2021, investițiile în acțiuni au devenit „cool”, oamenii s-au informat și au început să înțeleagă piața, fapt care a generat maturitatea și calmul cu care aceștia și-au continuat investițiile în 2022.
„Pentru că fondurile de investiții pot fi accesate extrem de simplu, pentru unii investitori acestea sunt folosite ca metode de economisire pe termen scurt: au acces oricând la bani și pot face retrageri fără penalizări. O a doua categorie de investitori sunt cei care investesc recurent în fonduri de acțiuni, sume mici, pe care nu le-au retras în acest an. Ba, mai mult, am văzut persoane venind către noi și începând să pună bani deoparte. Liniștea care s-a observat pe acțiuni în 2022 a fost determinată de faptul că oamenii folosesc acest mijloc pentru a economisi bani pe termen lung. După ce investițiile în acțiuni au devenit cool în 2020 și 2021, scăderile din 2022 n-au mai speriat pe nimeni, pentru că lumea a investit sume mici, recurent”, a spus Aurel Bernat.
În același timp, Bursa de la București a mers foarte bine în acest an iar încrederea investitorilor s-a datorat și faptului că marile companii listate pe BVB nu au legătură cu Rusia. Focusul a fost pe companiile din energie și industria financiar-bancară, care au performat foarte bine și au oferit dividende semnificative.
„Comparativ cu regiunea, piața de actiuni din România a avut cea mai bună performanță în acest an, fiind susținută de gama atractivă de emitenți și baza solidă de investitori instituționali locali. Majoritatea companiile listate la București sunt campioni în domeniile lor de activitate, iar listarea Hidroelectrica, programată pentru anul viitor, va aduce un plus de atractivitate si vizibilitate pieței de capital românești. Totodată, vedem un interes în creștere al companiilor din regiune să acceseze piața de capital locală, fapt ce demonstrează creșterea importanței acesteia”, a apreciat Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management.
În ceea ce privește comportamentul din acest an al investitorilor în fonduri de acțiuni, reprezentanții administratorilor de fonduri spun că acesta a fost diferit față de cel din criza COVID, pentru că, deși au existat corecții, răscumpărările nu au fost mari pe fondurile de acțiuni iar investitorii au înțeles că piața locală este de interes prin prisma emitenților care nu sunt legați de Rusia. Interesul investitorilor pentru acțiuni a crescut, aceștia continuând obiceiul de a subscrie constant sume mici: 100-500 lei lunar, în ziua de salariu.
Pentru 2023, administratorii de fonduri se declară moderat optimiști, deși sunt semne în piață că ce a fost mai greu a trecut. Volatilitatea va mai persista o perioadă la început de an, pe fondul deciziilor pe care băncile centrale se pregătesc să le anunțe în perioada următoare. Dobânzile și inflația, însă, dau semne de temperare și anul viitor este de așteptat să fie mai predictibil din acest punct de vedere.
Investitorilor nehotărâți încă, reprezentanții industriei fondurilor le recomandă să înceapă să investească recurent, sume mici, pentru că perioadele de criză care s-au succedat în ultimii ani ne-au demonstrat cât de utilă este o rezervă financiară suplimentară în situații de urgență. De asemenea, au demontat și cele trei mituri care îi împiedică de cele mai multe ori pe doritori să investească: nu este nevoie de sume mari (se poate începe chiar și cu 50 de lei pe lună și cu un plan investițional pe termen lung), este extrem de simplu de ales un fond de investiții, le aproape orice sucursală de bancă din România (iar administrarea contului se poate face foarte simplu din aplicație), investițiile în acțiuni sunt semnificativ mai ofertante pentru că, deși vin cu un risc, aduc randamente mai mari față de un cont curent sau un depozit și întorc banii în economie, generând creștere economică.