Doar 5% din proiectele de digitalizare finalizate, cu aplicare în sectorul public din România, sunt folosite în realitate și continuă să fie dezvoltate și să beneficieze de servicii de mentenanță, iar un proiect de digitalizare durează în medie peste 5 ani, de la momentul începerii documentației, până la finalizarea implementării, arată o analiză a companiei românești de software OVES Enterprise.
Motivele pentru aceste lucruri sunt procedura greoaie, birocrația, lipsa de specialiști pentru analiza proiectelor, durata mare a procedurii de licitație și a soluționării eventualelor contestații și durata mare a implementării proiectelor.
„În această perioadă, proiectul fie nu mai este de interes, fie tehnologia pe care se bazează s-a învechit, fie s-a schimbat Guvernul, iar prioritățile sunt altele decât acum 5 ani. Asta, în cazul în care un proiect ajunge să fie finalizat. De cele mai multe ori, însă, lipsa de interes este principalul factor care pune piedică demarării proiectelor de digitalizare în sectorul public”, spune Mihai Filip, CEO OVES Enterprise. „Spre exemplu, am trimis 50 de mail-uri către 50 dintre cele mai importante administrații locale din România, în care ne oferim să punem la dispoziția primăriilor, gratuit, servicii de consultanță pentru proiecte de digitalizare. Până la acest moment, nu am primit niciun răspuns, niciun replay la email-uri”, adaugă Mihai Filip.
Spre comparație, sectorul public din vestul Europei este mult mai digitalizat, multe instituții fiind complet digitalizate: primării, secții de poliție, cu focus pe zona eliberării de documente. Iar procedurile sunt simplificate, astfel încât proiectele să fie implementate cât mai rapid.
„În Germania, spre exemplu, au o licitație care presupune ca proiectele câștigătoare să fie implementate în maximum un an, după care acestea se dezvoltă în continuare”, mai spune Mihai Filip.
Ce se digitalizează în sectorul public din România
În ceea ce privește procesul de digitalizare în sectorul public, în România, se mizează foarte mult pe automatizarea proceselor, cu accent pe colectare și analiză de date. Iar contractele sunt, de obicei, mari, câștigate de un consorțiu de firme (integratori) care apelează la parteneri tehnologici (subcontractant) pentru development.