Adrian Oros: Nu putem accepta în Politică Agricolă Comună o pondere atât de mare a măsurilor de climă şi mediu, de peste 65%

Nu putem accepta în noua Politică Agricolă Comună (PAC) o pondere atât de mare a măsurilor pentru climă şi mediu, de peste 65%, în detrimentul aspectului economic şi al sustenabilităţii fermierilor europeni, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

El a prezentat într-o conferinţă de presă detalii despre negocierile care au avut loc recent la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit – AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027.

“Discuţiile au fost suspendate după două zile şi două nopţi în care nu am reuşit să ajungem la un consens, Consiliul Agrifish şi Parlamentul European, întrucât cerinţele suplimentare din timpul negocierilor, care au fost din partea Parlamentului European, nu au putut fi acceptate şi au fost respinse de miniştrii Agriculturii. Am spus atunci că noi va trebui să ne întoarcem în ţară, să explicăm fermierilor care sunt condiţiile, cum va arăta PAC, iar aceştia au nevoie de certitudini şi au nevoie de resurse just alocate. Conceptul de sustenabilitate a agriculturii trebuie să aibă trei componente. Este foarte importantă componenta ecologică, este foarte importantă şi componenta socială, dar nu trebuie să uităm de componenta economică, deoarece cu toţii ne dorim o hrană sănătoasă şi suficientă, la preţuri accesibile, dar în acelaşi timp nu vrem să falimentăm fermierii europeni”, a explicat, joi seara, Oros, citat de Agerpres.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Una dintre discuţii a vizat procentele dedicate măsurilor de climă şi mediu, ministrul Agriculturii susţinând că Parlamentul European “a forţat” majorarea acestor procente.

“Aceste procente care nu au fost acceptate. Dacă iniţial noi ajunsesem la un consens ca pentru Pilonul I eco-schemele să aibă o pondere de 20%, în timpul negocierilor nici măcar la 25%, cât am propus noi şi am acceptat, noi miniştrii Agriculturii, 25% cu acei doi ani de învăţare şi cu flexibilitatea ca banii rămaşi să poate fi dirijaţi spre alte forme de ajutor, să-i putem transfera în Pilonul II, nu s-a acceptat acest lucru. Dar nici noi nu am acceptat contrariul”, a susţinut şeful MADR.

Dacă iniţial s-a discutat despre o plafonare voluntară şi o plată redistributivă, Oros a arătat că în negocieri s-a insistat de către Parlamentul European ca investiţiile să aibă o plafonare de un milion de euro, iar plăţile directe de 500.000 de euro “ceea ce miniştrii Agriculturii nu au acceptat”.

“Am discutat şi despre menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) şi despre schimbarea datei de referinţă. La Luxemburg s-a obţinut schimbarea datei de referinţă din 2013 în 2018, dar noi dorim ca data de referinţă să se bazeze pe datele din fiecare an în care noi facem această plată ANT, mai ales că banii sunt din bugetul naţional. De asemenea, nu am acceptat ca vârsta maximă a tânărului fermier să coboare la 35 de ani. Dorim să o păstrăm la 40 de ani”, a mai spus Oros.

În acest context, ministrul Agriculturii a precizat că trialogul privind reforma PAC a fost suspendat, urmând o nouă întâlnire la o dată ulterioară care nu a fost anunţată.

“În mare, acestea au fost presiunile făcute de Parlamentul European care nu au fost acceptate de miniştrii Agriculturii din UE, de aceea s-a suspendat trialogul, urmând ca la o dată ulterioară să ne reîntâlnim. Nu ştim când va fi acea dată ulterioară, dacă va fi o altă întâlnire privind trialogul înainte de întâlnirea finală de la Luxemburg. Sigur, noi ne dorim ca să încheiem odată această PAC 2021-2027 ca să ştim ce avem de făcut, dar nu putem accepta o pondere atât de mare a măsurilor de climă şi mediu, de peste 65%, în detrimentul aspectului economic şi al sustenabilităţii fermierilor europeni”, a concluzionat Adrian Oros.

Miniştrii europeni ai Agriculturii au demarat în 25 mai 2021 o reuniune de două zile pentru a da un impuls negocierilor între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre privind PAC 2021-2027.

Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

“Trilogul” se referă la negocierile trilaterale ale Comisiei cu statele membre UE şi cu Parlamentul European.