ANALIZĂ Salariul minim, între dispute politice și realități economice / Cum ajunge la concedieri o firmă cu 10 angajați

Majorarea salariului minim într-un an de criză bugetară și în care deja taxele au fost mărite pentru firme a devenit un cartof fierbinte pentru Guvern. Însă patronatele avertizează că de măsură va beneficia cel mai mult bugetul statului, în timp ce efectele pozitive pentru angajați vor fi compensate de produse și servicii mai scumpe, într-un moment cu inflație deja mare, iar unele firme ar putea apela la concedieri.

Mai mulți politicieni PSD din coaliția de guvernare au solicitat Guvernului în ultimele săptămâni să majoreze din nou salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026. Printre ei, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, acum deputat, Radu Oprea, fost ministru al Economiei, acum secretar general al guvernului, și Adrian Câciu, fost ministru la Finanțe și Fonduri Europene. Mai mult, ideea majorării salariului minim a fost susținută și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că România riscă un infringement din partea Comisiei Europene dacă nu face acest lucru de la 1 ianuarie 2026.

De partea cealaltă, Guvernul, prin vocea ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, a transmis că nu este oportună creşterea salariului minim în acest moment, pentru că acesta a înregistrat o creştere de 75%, din 2021 până în prezent.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an, având în vedere argumentele analizelor economice, a anunțat Guvernul, într-un comunicat de presă, la finalul lunii octombrie, după Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a reamintit celor prezenți motivele pentru care anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an. De asemenea, prim-ministrul Ilie Bolojan a spus că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere a salariului minim brut, anul viitor, va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații.

Guvernul ar urma să ia o decizie până la sfârșitul lunii noiembrie.

Pe de altă parte, majorarea salariului minim poate să scoată din piața competitivă o mulțime de firme, a atras recent atenția și președintele Nicușor Dan, întrebat dacă e oportună o astfel de măsură.

Argumentele patronatelor: vin alte scumpiri, scade competitivitatea

În același timp, și patronatele au explicat de ce nu este momentul potrivit pentru o asemenea măsură.

Economedia a solicitat puncte de vedere în legătură cu efectele unei posibile majorări a salariului minim de la IMM România, Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) și Confederația Patronală Concordia.

Unul dintre primele efecte: produse și servicii mai scumpe.

„În cadrul sondajului realizat de IMM România în perioada 10-15.10.2025, referitor la percepția antreprenorilor în legătură cu creșterea salariului minim brut pe țară, la întrebarea referitoare la dificultățile pe care le vor întâmpina în cazul unei creșteri a salariului minim brut pe țară începând cu 1 ianuarie 2026, principalele 3 răspunsuri ale antreprenorilor au fost:  

1) 53,5% creșterea prețului produselor/serviciilor oferite;

2) 42,6% scăderea competitivității;

3) 24,8% oprirea/renunțarea la efectuarea investițiilor.

Se poate observa că principalul efect negativ pe care antreprenorii îl menționează este creșterea prețului produselor și serviciilor, majorarea salarială fiind o cheltuială pe care aceștia o vor transfera în prețul final, cu consecința directă a pierderii din competitivitate”, a spus Florin Jianu, președinte IMM România.

La rândul său, Iulian Lolea, economist șef, Confederația Patronală Concordia a explicat: 

„Creșterea salariului minim ar aduce o nouă presiune pe costurile de producție, în contextul în care avem printre cele mai ridicate prețuri din U.E. la energia electrică, iar costurile cu forța de muncă și cu salariile reprezintă pentru multe afaceri mai mult de 50% din cifra de afaceri. Trebuie ținut cont că venim după o perioadă în care salariul minim a crescut cu 85% în ultimii 5 ani, mult peste capacitatea economiei de a susține și mult peste ritmul de creștere a productivității muncii.

Creșterea salariului minim nu afectează doar firmele care au angajați plătiți la acest nivel, ci împinge toate salariile în sus, deoarece apar nemulțumiri și așteptări în rândul tuturor angajaților și apare nevoia de diferențiere.

Impactul asupra multor firme va fi unul negativ, conducând la scăderea marjelor de profit, putând face multe afaceri neatractive. Majoritatea firmelor vor încerca să transfere noile costuri în prețul final al produselor și serviciilor, în măsura în care piața poate suporta asta. Există riscul ca acestea să devină necompetitive, fiind vorba în special de cele care fac export sau cele care vând local în competiție cu produse importate.„

Iar experta contabilă si consultanta fiscală Elena Negoiță, membră a comisiei de fiscalitate din cadrul Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), a arătat că: 

„Impactul este direct și acționează ca un transfer integral de cost din marja de profit a angajatorilor către salariat și bugetul public.

• Costul total al angajatorului (CTAS): O creștere de 300 RON a salariului brut generează un cost suplimentar total de 306,75 RON per salariat pe lună (incluzând contribuția asiguratorie pentru muncă – CAM 2,25%). Aceasta echivalează cu o creștere directă de 7,41% a costului muncii de la o lună la alta pentru angajații la nivel minim.
• Efectul de cascadă (Wage Compression): Presiunea nu se limitează la cei aproximativ 1,06 milioane de salariați remunerați la nivelul salariului minim (conform datelor Inspecției Muncii, august 2025). Majorarea SMG generează o presiune de reajustare asupra întregii grile salariale din companii, determinând alinierea salariilor din eșaloanele superioare și creșterea implicită a costurilor totale cu personalul, inclusiv prin sporuri, ore suplimentare și alte drepturi calculate în funcție de salariul de bază.
• Vulnerabilitate sectorială: Costul de producție este afectat cel mai sever în sectoarele intensiv-muncitoare (lohn), precum serviciile (curățenie, horeca) și industria textilă. În aceste domenii, estimăm o creștere a costurilor operaționale între 1% și 3%.”

Cum poate ajunge la concedieri o firmă cu 10 angajați dacă salariul minim crește cu 300 de lei

Elena Negoiță ne-a oferit și un exempu concret de scădere a profitabilității pentru un IMM.

„Am ales un studiu de caz privind o microîntreprindere intensiv-muncitoare (servicii). Considerăm că este o firmă mică, tipică, cu 10 salariați încadrați la salariul minim:

Pentru o microîntreprindere cu o cifră de afaceri de 500.000 RON și o marjă netă tipică de 5% (profit anual net de 25.000 RON), această creștere anuală de cost (36.810 RON) depășește profitul anual.

Consecințe inevitabile: opțiunile se reduc la: concedieri, transferul integral al costului în prețuri (scumpiri) sau, în lipsa lichidității imediate, intrarea în insolvență. În urma acestei majorări estimez că fără măsuri de reacție, profitabilitatea netă a companiilor cu forță de muncă intensivă se va reduce automat cu 0,5 până la 2 puncte procentuale (pp).”

Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia a completat: „Sectoarele cele mai afectate sunt cele care au marjă mică sau cele care produc majoritar pentru export. Aici putem aminti industria mobilei, care exportă 90% din producție, putem industria auto, HORECA sau rețelele de comerț. Acestea din urmă au o pondere ridicată a angajaților care sunt plătiți cu salariul minim. Costurile operaționale au crescut semnificativ în ultimii ani, iar o nouă creștere a salariului minim ar crește și mai mult presiunea pe firme, în special pe IMM-uri. Pentru a se reduce impactul negativ este nevoie de măsuri care să reducă alte costuri de producție, în contrapondere cu cheltuielile salariale. Cheltuielile cu energia electrică, gaze, combustibil sau alte utilități, joacă un rol foarte important, iar costurile acestora ar trebui reduse pentru a face economia românească mai competitivă. Se pot implementa programe guvernamentale care să susțină retehnologizarea firmelor pentru înlocuirea echipamentelor energofage, se pot face investiții în capacitate de producție și stocare a energiei electrice și în rețeaua de transport, astfel încât costul energiei electrice să scadă sau se pot implementa diferite programe pentru promovarea și stimularea exporturilor. De asemenea, sunt necesare măsuri care să stimuleze consumul intern, pentru ca firmele să își poată continua activitatea fără probleme.”

Ce spun patronatele despre un eventual infringement

Cât privește riscul de infringement, patronatele spun că nu sunt suficiente argumente pentru o asemenea măsură.

„Argumentele sunt valabile sub aspectul conformității legale (directiva UE), dar sunt insuficiente din perspectiva responsabilității fiscale și a impactului asupra inflației.

Alinierea la Directiva UE (2022/2041):

Directiva cere ca salariul minim brut să se situeze între 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut.

Propunerea de 4.350 RON se încadrează în marja inferioară de referință (47%-52%).

Contradicția fiscală și beneficiarul real:

Majorarea este în contradicție cu necesitatea stringentă de consolidare fiscală (procedura de Deficit Excesiv – PDE). De asemenea, o creștere a salariului minim are un impact în lanț asupra veniturilor din sectorul public, afectând politica de plafonare a salariilor care se raportează la SMG.

Statul devine principalul beneficiar imediat al majorării salariului minim, prin creșterea încasărilor din contribuțiile sociale obligatorii (CAS, CASS și CAM) aferente celor aproximativ 1,06 milioane de angajați plătiți la nivelul SMG. În termeni fiscali, măsura acționează ca o modalitate indirectă de majorare a veniturilor bugetare, însă costul integral al aplicării este transferat mediului privat, prin creșterea cheltuielilor salariale și a contribuțiilor aferente”, a explicat pentru Economedia contabila si consultanta fiscală Elena Negoiță, membră a comisiei de fiscalitate din cadrul Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).

Iar Florin Jianu, președinte IMM România subliniază că “Directiva  2022/2041 privind salariile minime adecvate prevede la art. 5 alin. 5 că: ”Statele membre se asigură că se efectuează actualizări periodice și în timp util ale salariilor minime legale cel puțin o dată la doi ani sau, în cazul statelor membre care folosesc un mecanism de indexare automată , astfel cum se menționează la alineatul (3), cel puțin o dată la patru ani”.

iar art. 1 alin. 3 dispune că ” În conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, prezenta directivă nu aduce atingere competenței statelor membre de a stabili nivelul salariilor minime (….)”. 

Se poate observa că Directiva nu impune o majorarea anuală a salariului minim, ci vorbește de o actualizare o dată la doi ani (sau patru ani dacă există un mecanism de indexare), prin urmare lipsa actualizării salariului minim brut in anul 2026 nu încalcă dispozițiile Directivei. Mai mult, textul directivei recunoaște în mod expres că stabilirea nivelului salariului minim este de competența exclusivă a statelor membre.”

În aceste condiții, Iulian Lolea, economist șef Confederația Patronală Concordia, consideră că „deciziile privind modificarea salariului minim ar trebui să țină cont de contextul economic din România, de măsura în care firmele mai pot adapta o nouă majorare. Ritmul de creștere al salariului mediu din economie a fost la finalul lunii august 2025 de 4,4%, iar tendința este de încetinire. Astfel, puterea de cumpărare a tuturor angajaților din România va fi afectată, însă vorbim despre un puseu inflaționist temporar, iar conform BNR, anul viitor vom reveni la o inflație de aproximativ 4-5%. Modificările salariale trebuie analizate în cheia creșterilor semnificative din ultimii 3 ani, când ritmul a fost mult peste rata inflației și peste capacitatea de susținere a economiei. O creștere a salariului minim ar afecta, paradoxal, chiar salariații cu venituri mici, prin reducerea oportunităților de angajare și presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor.”

“Creșterea salariului minim, în absența unor salturi de productivitate și a unei reduceri a fiscalității pe muncă, se transformă într-un transfer circular de fonduri între companii și stat. Angajatul primește mai mulți bani pe fluturaș, dar puterea de cumpărare a acestora este redusă de scumpirile induse, deoarece creșterea costului salarial devine un motor de inflație. Fără măsuri fiscale de sprijin, angajații riscă să fie împinși și mai tare spre limita de supraviețuire economică.“, consideră Elena Negoiță, membră a comisiei de fiscalitate din cadrul Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).

O soluție, reducerea fiscalității pe muncă

În acest context, IMM România crede că ar fi mai potrivită o reducere a impozitării muncii, decât încă o creștere a salariului minim de la 1 ianuarie 2026. 

„Scopul majorării salariului minim brut pe țară este creșterea veniturilor salariaților, ori aceasta se poate realiza și  fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, prin scăderea fiscalității pe forța de muncă (84,7% dintre antreprenori susțin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creșterea a veniturilor pentru salariați)”, a subliniat Florin Jianu, președinte IMM România.

La rândul său, Elena Negoiță a oferit mai multe soluții pentru a reduce impactul negativ asupra IMM-urilor generate de creșterea salariului minim.

„Soluțiile necesită o intervenție structurală care să corecteze distorsiunea fiscală și administrativă:

• Majorarea sumei netaxabile (parteneriat fiscal cu statul): Propunem majorarea sumei netaxabile pentru o parte din salariul minim, de la 300 RON la 500 RON . Acest lucru ar crește direct venitul net al angajatului, solicitând Statului să devină un partener fiscal mai activ în susținerea puterii de cumpărare (fără a crește Costul Total Angajator).

• Deși există granturi de digitalizare disponibile pentru IMM-uri, câștigul real de productivitate este întârziat din cauza procedurilor greoaie și a întârzierilor în efectuarea plăților. Este necesară o simplificare rapidă a accesului la fondurile pentru digitalizare și automatizare, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai ușor și să genereze efecte economice imediate.

• Diferențierea salariului minim: Pe termen mediu, reluarea dezbaterii privind stabilirea unui salariu minim diferențiat pe domenii sau criterii de vechime/studii, pentru a evita distrugerea competitivității în sectoarele Lohn.

• Stabilitate și predictibilitate fiscală: Un calendar al majorărilor anunțat cu minimum 6–12 luni înainte, în concordanță cu indicatorii stabiliți de Directiva UE.”