Datele publicare azi de INS privind dinamica PIB-ului în T2 și semestrul I arată continuarea procesului de relansare economică post-pandemie în al doilea trimestru al anului curent, accelerarea investițiilor productive și ameliorarea cererii externe nete indicând o însănătoșire a economiei naționale, arată analiza realizată de Banca Transilvania. Pe de altă parte, dinamica anuală a PIB-ului a decelerat de la 2,4% în T1 la 1,1% în T2, cea mai slabă evoluție din T1 2021. Analiștii previzionează creșterea economiei cu rate anuale în ameliorare de la 2,1% în 2023, la 4,0% în 2024, respectiv 4,5% în 2025.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, conform INS economia României a crescut cu un ritm trimestrial în accelerare la 0,9% în trimestrul II. Pe de altă parte, dinamica anuală a PIB-ului a decelerat de la 2,4% în T1 la 1,1% în
T2, cea mai slabă evoluție din T1 2021.
Cererea internă a avut o contribuție nefavorabilă la ritmul anual al PIB din trimestrul II, de -0,1 puncte procentuale, pe fondul dinamicii variației stocurilor (impact de -4,0 puncte procentuale).
Totodată, consumul public a contribuit cu -0,2 puncte procentuale la rata anuală a PIB în al doilea trimestru al anului curent.
Analiza arată că se evidențiază continuarea ciclului investițional post-pandemie, formarea brută de capital fix urcând pentru al șaselea trimestru consecutiv în T2, cu un ritm anual în accelerare la 11,7% (după cum se poate nota în al doilea grafic alăturat).
Pe de altă parte, consumul gospodăriilor populației a decelerat la 1,7% an/an în T2, cea mai slabă evoluție din T1 2021, pe fondul nivelurilor ridicate ale inflației, costurilor de finanțare și incertitudinilor.
Cererea externă netă a contribuit cu 1,2 puncte procentuale la dinamica anuală a economiei din T2, dat fiind că importurile au scăzut cu 3,4% an/an, ritm mai sever de declin comparativ cu cel al exporturilor (1,1% an/an).
Prin urmare, în semestrul I 2023 economia României a crescut cu 1,7% an/an, evidențiindu-se contribuția cererii externe nete (un punct procentual), pe fondul creșterii exporturilor cu 0,3% an/an și scăderii importurilor cu 1,7% an/an.
Cererea internă a contribuit cu 0,7 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din semestrul I, notându-se majorarea investițiilor productive cu 11,2% an/an. De asemenea, consumul gospodăriilor populației a crescut cu 3,9% an/an. Nu în ultimul rând, consumul public a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la
ritmul anual al economiei din semestrul I.
Pe de altă parte, variația stocurilor a avut o contribuție nefavorabilă la ritmul anual al PIB din semestrul I, de -5,0 puncte procentuale.
Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază creșterea valorii adăugate brute în sectorul de construcții și în ramura IT&C cu rate anuale de 6,8%, respectiv 5,8% în prima jumătate din 2023. Pe de altă parte, industria a scăzut cu 3,3% an/an, iar sectorul primar s-a ajustat cu 1,4% an/an în perioada ianuarie – iunie 2023.
“În scenariul macroeconomic revizuit previzionăm creșterea economiei cu rate anuale în ameliorare de la 2,1% în 2023, la 4,0% în 2024, respectiv 4,5% în 2025, pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului investițional post-pandemie. Investițiile productive s-ar putea majora cu ritmuri anuale de 7,8% în 2023, 6,0% în 2024 și 5,8% în 2025, în contextul implementării programelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice și negocierilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”, arată analiza semnată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică în cadrul BT.
Consumul privat ar putea urca cu rate anuale de 2,9% în 2023 și 2024 și 3,7% în 2025.
Vezi și:
https://economedia.ro/pib-ul-romaniei-a-crescut-cu-doar-17-in-prima-jumatate-a-anului-fata-de-aceeasi-perioada-a-anului-trecut-cresterea-s-a-datorat-in-principal-consumului-industria-contributie-negativa.html