Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Lichiditatea în exces din băncile comerciale active pe piața din România, pe care acestea o parchează la Banca Națională a României (BNR), la o dobândă de 6%, a scăzut ușor în luna mai dar s-a menținut la o valoare aproape record, de 46,1 miliarde de lei, conform datelor statistice publicate de BNR analizate de Economedia.
Singurele luni cu valori mai mari ale surplusului de lichiditate din bănci și economie au fost lunile ianuarie, februarie și aprilie din 2024. În aprilie, această lichiditate în exces s-a ridicat la o medie zilnică de 49,6 miliarde de lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În aprilie, piața internă a primit un impuls major datorită ajungerii la scadență a unor emisiuni de titluri de stat în valoare totală de aproape 28,6 miliarde de lei, din care circa 20,6 miliarde de lei către investitori din România.
Ulterior, în luna mai, sumele ajunse la scadență și deci plătite de Ministerul Finanțelor în contul datoriei publice s-au ridicat la 6,6 miliarde de lei, din care doar 2,8 miliarde către investitori din România. Tot în luna mai, Guvernul României a împrumutat 11,1 miliarde de lei de pe piața internă, ceea ce înseamnă că, pe net, administrația a retras lichiditate din piață.
Cu toate că condițiile financiare de pe piața interbancară locală au fost pozitive în luna mai, pe fondul acestui surplus de lichiditate care stimulează creditarea și consumul și ține dobânzile jos, Guvernul a avut emisiuni pe piața primară a titlurilor de stat cu o cerere slabă în luna mai. Aceasta a fost evidentă din raportul bid-to-cover la licitațiile de titluri de stat care a fost în medie mai mic de 1.5.
În general, un raport bid-to-cover pozitiv se situează de la 2 în sus, care face finanțarea găurii bugetare mai ușoară din moment ce Finanțele pot împrumuta mai mult. Acest așa-numit raport bid-to-cover arată cât de multă cerere există pentru datoria unui guvern.
Situația a devenit și mai complicată în prima săptămână din iunie, când Guvernul a avut un raport bid-to-cover la licitațiile de obligațiuni mai mic de 1. Asta înseamnă o cerere anemică pentru emisiunile de datorie ale Guvernului din partea băncilor și investitorilor, care duce inclusiv la majorarea semnificativă a dobânzilor la care se împrumută Guvernul.
Comparativ, la licitația pentru certificate de trezorerie, în acest caz cele cu maturitatea 10 luni (martie 2025), a fost din nou îmbulzeală. Astfel, deși prospectul prevedea un împrumut de doar 600 de milioane de lei, Finanțele au atras 2,33 miliarde de lei prin aceste certificate cu maturitate pe termen scurt, singurele pe care băncile par că vor cu adevărat să le dețină.
Pozitiv pentru Guvern este faptul că și-a asigurat deja circa 2 treimi din necesarul brut de finanțare de pe hârtie din acest an (de 180 miliarde de lei, aferent deficitului bugetar subestimat de 5% din PIB), grație inclusiv celor 3 emisiuni de datorie pe piețele externe prin intermediul cărora a împrumutat 7,2 miliarde de euro și 4 miliarde de dolari. De asemenea, surplusul de lichiditate din bănci se umflă și datorită acestor împrumuturi externe, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei, tranzacții pe care BNR le face cu băncile.
Dobânzile din piața monetară (ROBOR) nu s-au clintit nici în luna mai de la nivelul de 6% și, mai mult, încă sunt la un nivel inferior dobânzii de referință a BNR, menținută de BNR la ședința de luna trecută la un nivel de 7%. Ratele ROBOR vor începe să scadă după ce BNR va opera prima tăiere din ciclul de reducere a dobânzilor.
În același timp, dobânzile la creditele de consum oferite de bănci au tot scăzut în ultimele luni pe fondul acestui surplus de lichiditate și au sprijinit comerțul cu amănuntul (în special cel cu mărfuri nealimentare), care a înregistrat o cifră de afaceri în creștere în ritm lunar de 0,8% în luna aprilie și de 9,5% în ritm anual.
Banca Națională a României a permis umflarea acestui excedent de lichiditate astfel încât Guvernul și economia reală să aibă resurse pentru a se finanța. Guvernul are un necesar de finanțare enorm în acest an, care probabil va depăși recordul stabilit anul trecut, de 205 miliarde de lei.