România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Europa în perioada T2 2022 – T1 2023 (12 luni) cu o valoare de 5,9% din PIB, arată o analiză grafică a echipei de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Acest deficit indică un dezechilibru major în gestionarea bugetului, subliniază economiștii, care spun că e nevoie de o „intervenție promptă”, iar ajustarea bugetară e absolut necesară pentru asigurarea sustenabilității bugetului statului.
Conform celor mai recente date publicate la nivel european, România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar printre țările europene de 5,9% din PIB, acesta semnalând un dezechilibru major în gestionarea bugetului statului. Datele se referă la o perioadă de 12 luni, până la finalul primului trimestru al anului curent (T2 2022 – T1 2023). În consecință, în prezent, țara se află în procedură de deficit excesiv și riscă să piardă fonduri importante dacă nu reușește să se încadreze în ținta de deficit de 4,4% din PIB până la finalul anului 2023. A atinge această țintă pare dificil, necesitând ajustări bugetare și restructurări corespunzătoare.
Analiza arată că, în prima jumătate a acestui an, cheltuielile României au fost cu 37,2 miliarde lei mai mari decât cele planificate, iar în prima jumătate a anului curent cheltuielile bugetului au înregistrat o creștere de aproximativ 16,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative s-au observat la cheltuielile de asistență socială, care au ajuns la aproape 100 miliarde lei (o creștere de 11% față de 2022), la cheltuielile de personal, care au depășit 63 miliarde lei (o creștere de 8% față de 2022), la cheltuielile cu bunuri și servicii, care au crescut cu 36 miliarde lei (o creștere de 12% față de 2022), și la cheltuielile cu dobânzile, care au fost de aproape 16 miliarde lei (o creștere de peste 10% față de 2022).
În ceea ce privește veniturile, acestea au totalizat 242,74 miliarde lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2022. Acest avans (printre altele) a fost influențat de creșterile salariale, care au dus la o creștere a încasărilor din impozitul pe salarii și venituri, precum și din contribuțiile de asigurări.
„Se observă că ritmul de creștere al cheltuielilor bugetare a fost mai mare decât cel al veniturilor, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an este mai mică decât cea din anul precedent. Cu toate acestea, datoria publică al României reprezintă aproximativ 48% din PIB, sub media Uniunii Europene, care este de 86%. Însă dacă România continuă să înregistreze deficituri bugetare mari în mod constant, ar putea să ajungă la nivelul mediu al Uniunii Europene mai repede decât anticipau inițial analiștii, ceea ce ar conduce la o creștere a dezechilibrelor bugetare. Prin urmare, aceste cifre indică clar că se impune o intervenție promptă și pe termen lung pentru a atinge echilibrul bugetar și pentru a evita consecințele negative ale unui deficit bugetar ridicat”, punctează Rácz Béla-Gergely, membru al proiectului de cercetare economică și lector universitar la FSEGA.
Stagnare în iunie
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a stagnat în mod surprinzător în luna iunie, după o creștere puternică în luna mai. Astfel, Ministerul Finanțelor a raportat un deficit bugetar de 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele șase luni ale anului, în creștere ușoară față de un deficit de 2,32% după primele cinci luni.
Ca valoare absolută, deficitul bugetar a ajuns la 37,21 miliarde lei, după șase luni, în creștere atât față de primele cinci luni ale anului, când se situa la 36,91 miliarde lei, cât și față de deficitul de 23,51 miliarde lei aferent primelor șase luni ale anului 2022.
În acest context, Guvernul arată că a găsit o modalitate de a ține sub control deficitul și este neclar dacă mai este nevoie de mega-pachetul de creșteri de taxe și impozite pe care îl pregătește coaliția.
Detalii aici:
Deficitul bugetar a stagnat, în mod surprinzător, în luna iunie