Analiză. În România, coșul de produse de bază reprezintă aproape 30% din pensia medie. Cum stăm prin comparație cu alte țări?

Cel mai bun raport dintre prețurile alimentelor și pensii se înregistrează în Norvegia, Austria și Franța, arată o analiză Picodi. În aceste țări, coșul de produse de bază reprezintă 13,4%, 13,7% și, respectiv, 14,3% din pensia medie. În acest clasament, România a ocupat locul 28 din 44 de țări. Aceeași poziție o avem și în topul pensiilor, un clasament condus tot de Norvegia.

Analiștii de la Picodi.com au cercetat cuantumul indemnizațiilor de pensionare în 44 de țări din întreaga lume și au verificat dacă acești bani asigură cel puțin o calitate minimă a vieții. Analiștii au luat în considerare pensiile de stat, adică prestațiile universale și regulate pentru persoanele aflate la vârsta pensionării, așa-numitul pilon I.

“Într-o serie de țări, pensiile nu sunt nici impozabile, nici contributive. În unele țări, pensia este un venit pentru care trebuie să plătești impozit. Există, de asemenea, țări în care se percepe din pensie și o contribuție la asigurarea de sănătate. Pentru ca comparația să fie echitabilă, au fost luate în considerare sumele nete, adică banii pe care pensionarul îi primește efectiv în contul său sau în numerar”, precizeaă autorii analizei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dintre cele 44 de țări luate în considerare, persoanele care trăiesc în Norvegia primesc cele mai mari pensii – 1 797 de euro pe lună, conform celor mai recente statistici oficiale. Elveția (1.704 euro) și SUA (1.482 euro) se disting, de asemenea, prin pensia de stat ridicată.

În România, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, în jur de 4 milioane de persoane primesc pensii, iar pensia medie este de 1857 RON net sau 376 de euro (locul 28 în clasament).

Pensionarii din Albania (128 €), Moldova (128 €) și Ucraina (110 €) primesc sume foarte mici.

“Sumele indicate reprezintă doar primul pilon de pensii. Constituirea celui de-al doilea pilon (programe pentru angajați) sau a celui de-al treilea (participare voluntară la fonduri sau economisire proprie) nu este obligatorie. De regulă, banii din aceste economii pot fi retrași de către un pensionar o singură dată, la atingerea vârstei de pensionare, sau treptat. Prin urmare, nu este posibil să includem acești piloni în studiu”, precizează autorii studiului.

Coșul de bază: Peste 500 de lei

Pentru studiu, autorii au gândit un coș alimentar convențional și au comparat prețurile acestor produse cu pensia medie. Coșul este format din 10 grupe de produse: pâine, lapte, iaurt, ouă, orez, brânză, carne, pește, fructe și legume.

• Pâine (12 bucăți) – 44,30 RON
• Orez (3 kg) – 17,60 RON
• Ouă (20 bucăți) – 18,20 RON
• Lapte (12 l) – 64,70 RON
• Iaurt (5 l) – 43,90 RON
• Cașcaval (1,5 kg) – 41,30 RON
• Carne (3 kg) – 57,80 RON
• Pește (3kg) – 139,80 RON
• Fructe (9 kg) – 45,80 RON
• Legume (15 kg) – 60,00 RON

Valoarea coșului de produse alimentare de bază în martie 2022 este de 533,40 lei. Astfel, alimentele de bază care asigură doar supraviețuirea reprezintă echivalentul a 28,7% din valoarea medie a pensiei din România.

Unde poți trăi cu o pensie pentru limită de vârstă?

“Deși preferințele alimentare și percepția unui trai confortabil variază de la o regiune la alta și chiar de la o persoană la alta, am decis să comparăm prețurile produselor alimentare de bază cu pensiile medii din diferite țări”, spun cei de la Picodi.

Cel mai bun raport dintre prețurile alimentelor și pensii a fost înregistrat în Norvegia, Austria și Franța. În aceste țări, coșul de produse de bază reprezintă 13,4%, 13,7% și, respectiv, 14,3% din pensia medie.

În acest clasament, România a ocupat locul 28 din 44 de țări, cu un rezultat de 28,7%, devansând țări precum Bulgaria (43,5% și locul 34), Serbia (34,2% și locul 32) și Ungaria (33,3% și locul 23).

Dintre țările incluse în acest studiu, situația pensionarilor din Albania, Belarus și Ucraina este cea mai proastă. Numai coșul de produse de bază consumă 72,8%, 76,7% și, respectiv, 84,9% din pensie.

Cum s-a realizat studiul?

Autorii studiului au comparat cele mai recente statistici oficiale disponibile privind pensiile medii de stat, adică primul pilon de pensii. Sumele reprezintă pensiile nete lunare și provin de pe site-urile oficiale ale guvernelor, ministerelor sau companiilor de asigurări sociale, cu deduceri obligatorii, dacă există. În țările în care autoritățile relevante folosesc rate săptămânale, au fost înmulțite sumele cu 52 (numărul de săptămâni complete dintr-un an) și au fost împărțite la 12.

Setul de produse utilizat în studiu este un coș alimentar convențional, creat doar în scopuri statistice. Cantitățile indicate au fost calculate pe baza recomandărilor OMS și ale unor ministere ale sănătății cu privire la standardele minime de consum alimentar pentru persoanele în vârstă, spun autorii. Prețurile produselor din coșul contractual provin de pe portalul numbeo.com, unde consumatorii din întreaga lume monitorizează prețurile produselor alimentare și ale altor produse și servicii.

Monedele locale au fost convertite folosind cursul de schimb mediu Google Finance pentru primul trimestru al anului 2022.

Punctul de pensie a crescut cu 10% la începutul anului

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii prevede, pentru anul în curs, venituri de 99,55 miliarde de lei și cheltuieli de 99,557 miliarde de lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare. La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 s-a luat în calcul valoarea punctului de pensie de 1.586 lei, majorat cu 10% la 1 ianuarie 2022, dar și creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2022 la 6.095 lei, faţă de 5.608 lei estimat pentru anul 2021.

Cum stăm la venituri? O treime din consumul gospodăriilor din România merge înspre produse alimentare

Merită menționat, în acest context, că un procent semnificativ din veniturile românilor e cheltuit pentru alimente. În trimestrul IV al anului trecut, veniturile totale ale unei gospodării din România erau, în medie, de 6055 lei, adică 2395 lei pe persoană, arată datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Cheltuielile totale ale populaţie au fost, în medie, de 5291 lei lunar pe gospodărie şi au reprezentat 87,4% din nivelul veniturilor totale. Banii merg mai ales pe mâncare și taxe.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor și cotizaţiilor.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2021, în medie, 32,3% din consumul gospodăriilor. Încă 16,3% merg înspre cheltuieli cu locuința, apă, electricitate, gaze și alți combustibili.