Analiză. Investiții plănuite pentru aeroporturile românești: Sunt în derulare proiecte de peste 3,2 miliarde de lei, dar cele mai multe sunt doar în stadii incipiente/ Ce investiții se pregătesc în hub-urile București și Cluj

Activitatea pe piața proiectelor de infrastructură aeriană din România a fost “robustă și polarizată” în prima jumătate a anului, arată datele companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Prin platforma de vânzări Victa, au fost identificate 33 de proiecte aeroportuare, incluzând extinderi, terminale și lucrări conexe, care însumează o valoare estimată de 3,26 miliarde de lei și o suprafață totală de 115.606 mp, conform unei analize publicate pe Construct Intelligence, deținută tot de companie. Economedia vă prezintă și planurile pentru cele mai mari aeroporturi din țară.

Datele oficială arată că traficul aerian este în creștere, ceea ce justifică și necesitatea unor investiții pentru a extinde infrastructura existentă: aeroporturile din România au înregistrat aproximativ 12,79 milioane pasageri în primul semestru al anului 2025, în creștere cu 7,9% față de S1 2024, semn că cererea de capacitate rămâne în creștere, “ceea ce justifică proiectele majore de terminale și modernizări”, conform consultanților.

Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni), București rămâne nodul principal: în S1 2025 a înregistrat 7,85 milioane pasageri (+6% față de 2024). Acest aeroport este și scena unor lucrări majore (planuri și licitații pentru nou terminal). Aeroportul Cluj a raportat peste 1,6 milioane pasageri în S1 2025 (+11% vs S1 2024), “ceea ce explică interesul investițional local” (7 proiecte conform Victa).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Geografic, cele mai multe inițiative s-au concentrat în București (8 proiecte) și Cluj (7 proiecte), “o distribuție care reflectă atât presiunile de capacitate din jurul hub-ului național, cât și dinamica creșterii traficului în centrele regionale”, conform analizei.

În ceea ce privește stadiul proiectelor, peste jumătate sunt în faze incipiente: cele mai multe erau la nivel de proiectare – 15, trei se aflau în autorizare, cinci erau înainte de execuție. Doar șapte proiecte sunt efectiv în execuție, unul e în stadiul de amenajare și alte două sunt finalizate.

“Această concentrație în proiectare indică existența unui pipeline consistent, pregătit să intre în ciclurile de achiziție în următoarele 6-18 luni, ceea ce constituie o oportunitate clară pentru firmele de proiectare, pentru consultanți BIM și pentru furnizorii care pot ajunge timpuriu în specificațiile tehnice”, notează analiza.

Din perspectiva tipului de lucrări, predomină construcțiile noi (18 proiecte), urmate de reparații (7), renovări (3), extinderi (4) și o modernizare raportată.

Structura pe tipuri arată că nu asistăm exclusiv la reabilitări, ci la un mix în care proiectele de capacitate nouă ocupă un loc important, alimentate probabil de necesitatea creșterii capacității operaționale la nivel regional și național.

De unde vin banii?

Din cele 33 de proiecte, 31 sunt clasificate ca publice, însumând 1,26 miliarde de lei, iar 2 sunt private, însumând 2,01 miliarde de lei.

“Creșterea traficului sprijină investițiile în capacitate și modernizare, iar proiectele majore anunțate la nivelul Bucureștiului, inclusiv inițiativele legate de un nou terminal și pachete conexe gestionate de operatorii naționali, explică o parte din volumul și valoarea contractelor aflate în piață. Comparativ cu anul precedent, tendința generală a traficului aerian și deschiderea unor licitații majore oferă premise pentru un volum similar sau în creștere de activitate în 2025”, concluzionează consultanții.

Ce proiecte se fac în hub-urile București și Cluj?

Cel mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România este proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” București și a infrastructurii aeroportuare aferente. Pentru acesta, în urmă cu câteva zile, Compania Națională Aeroporturi București anunța că a primit din partea unor mari firme internaționale de inginerie nouă oferte de participare la licitația organizată. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 de milioane euro.

Termenul-limită pentru evaluarea ofertelor este data de 5 decembrie 2025.

Principalul obiectiv al proiectului este realizarea noului Terminal de pasageri, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Amintim și că, în această săptămână, Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că au fost recepționate noi lucrări de modernizare, pe o suprafață totală de 66.350 mp, prevăzute în cadrul etapei a cincea din proiectul de creștere a capacității operaționale a Aeroportului Henri Coandă și de optimizare a condițiilor de operare a aeronavelor.

Administratorii Aeroportului din Cluj-Napoca spun că vor să ajungă la 10 milioane de pasageri.

Aeroportul din Cluj și-a asumat o strategie prin care vrea ca în anul 2045 să se ajungă la 10 milioane de pasageri. Președintele Consiliului Județean Alin Tișe a anunțat, în august, că unul dintre proiectele prioritare pentru a atinge respectiva cifră include prelungirea pistei la 3400 de metri, proiect care depinde de devierea Someșului, în prezent blocat la Ministerul Mediului care nu a alocat niciun leu în 2025,după cum reșata Actualdecluj.ro. 

Per total, proiectele puse pe hârtie pentru atingerea cifrelor amintite sunt estimate la peste 333 de milioane de euro.

Investiții în energie verde

Operatorii aeroporturilor pregătesc nu doar proiecte de extinderi, ci și unele legate de energie verde.

Aeroportul Internațional Maramureș a depus cererea de finanțare pentru implementarea proiectului privind construirea unui parc fotovoltaic de 2,5 MW și a unui sistem de stocare cu baterii.
Investiția va asigura necesarul de energie electrică a aeroportului, iar sistemul de panouri fotovoltaice va fi de tip Carport, rezultând și 300 de locuri de parcare acoperite.

Și Aeroportul din Satu Mare investește în energie verde Consiliul Județean Satu Mare a aprobat un proiect important pentru creșterea independenței energetice a Aeroportului Internațional Satu Mare. Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate de 0,9 MW, precum și a unui sistem de stocare a energiei electrice de 2 MWh, dedicate exclusiv consumului propriu al aeroportului.

De asemenea, Aeroportul Internațional Craiova a depus cererea de finanțare pentru un proiect european pe această linie. Noul parc fotovoltaic va avea o producție de 2,1 MW și capacitate de stocare, astfel încât să nu mai fie necesară utilizarea energiei electrice din resurse clasice, generatoare de gaze cu efect de seră.